Bucureștenii ar putea să încălzească cu lemne apartamentele. Anunțul făcut de un fost director RADET

DE Mircea Neacșu | Actualizat: 19.10.2022 - 11:15
Calorifer / Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Directorul Federației Asociațiilor de Proprietari din România, fostul director al RADET (actuala Termoenergetica) Radu Opaina afirmă că situația încălzirii centralizate a apartamentelor din Bucureşti este mai gravă ca înainte de Revoluție, pe vremea lui Ceaușescu.

Investește în acțiuni cu 0% comision!

Capitalul tău este expus riscurilor.
SHARE

„Am fost director RADET trei luni de zile și m-am lămurit cu ce se întâmplă în sistem, și dovada este că am ajuns aici unde am ajuns, într-o situație foarte critică și foarte grea, foarte gravă, iar cine este expus acestor situații va îngheța de frig, iar dacă nu va îngheța de frig, ori va lua foc blocul, ori va bubui apartamentul”, a declarat Radu Opaina, pentru gandul.ro.

"Este mai rău ca acum 30 de ani. E mult mai rău ca acum 30 de ani. Acum, și fără căldură, și fără apă caldă, și cu banii luați.

Vom trece la metoda lemne. Sunt localități în România, acolo unde dacă mergem să vizităm la parterul blocurilor, vedem numai magazine pentru lemne și pentru cărbuni. I-am întrebat, se încălzesc cu lemne și cărbuni în apartamente. Își fac sobe improvizate, pentru că blocurile nu au aerisiri", a mai spus fostul director al RADET.

Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea: Capitala înghețată

"Improviziația înseamnă să te uiți non-stop la ea, pentru că altfel iei foc. Românul este atent non-stop la viața cu toate cele, nu doar la asta, și uită. Adoarme cu aragazul deschis, uită să deschisă ușița la sobă... Doamne ferește!", a punctat Radu Opaina. 

Termoficarea din București: Sistem de anii ’80 și țevi „cârpite“ 

Sistemul de termoficare a fost construit între anii ʼ60 - ʼ80, când Bucureștiul arăta altfel – „aveam platforme industriale, era un consum foarte mare de căldură și energie electrică pentru industrie, căldura folosită pentru populație era considerată mai curând un produs secundar.

Acum, platformele industriale s-au închis, cererea de căldură pentru populație e mai mică, s-a scurtat perioada rece, multă lume s-a debranșat, e posibil să fie și multe debranșări neoficiale.

Citește și: FOTO Dubița „low-cost”, cu care Dacia ar putea umili concurența, concepută de studenții din Iași

Sistemul e supradimensionat și învechit“, explică, pentru Newsweek România, Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum.

Sistemul de termoficare din București este al doilea ca mărime din Europa după cel din Moscova, cu circa 4.000 de kilometri de conducte, aproape 1.000 de kilometri – rețele termice primare și circa 3.000 de kilometri – rețele termice secundare și deservește circa 562.000 de apartamente (8.200 de blocuri) și aproape 5.000 de instituții și firme, adică circa 74 la sută din consumul casnic de căldură.

„Pe lângă depășirea morală, e cea fizică: țevile au început să se fisureze, au mai fost cârpite, dar nu foarte bine și atunci se pierd cantități mari de apă și de căldură. Țevile sunt supradimensionate pentru profilul de consum, care e cu totul altul decât în anii 1980.

S-au mai făcut acum câțiva ani niște investiții ceva mai deștepte, retehnologizări și automatizări, dar destul de puține la rețea și niște mici investiții la CET-uri, la CET Vest s-a făcut un grup nou. Sistemul ar trebui regândit, pentru că, deși nu mai e consumul industrial, a crescut destul de mult consumul de energie electrică.

Avem nevoie de capacitate de energie electrică, în timp ce cererea de căldură este mai mică. Atunci, ar trebui regândită toată partea de energie din zona Bucureștiului, inclusiv rețelele de curent electric, pentru că, ați văzut, am început să avem inclusiv întreruperi – sunt legate de vechimea întregii infrastructuri“, explică Otilia Nuțu.

 

 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2023 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te