Avem mai puţini bani. Până acum, am trăit pe datorie. Cifra de afaceri din serviciile către populaţie a scăzut

Scăderea cifrei de afaceri în serviciile prestate populației, anunțată de INS (2,2%, faţă de anul anterior) reprezintă un semnal de alarmă major, spune economistul Adrian Negrescu.

Acest sector funcționează ca un barometru extrem de sensibil al economiei reale, explică expertul.

Când oamenii de rând o duc mai greu, primele tăieri de pe lista de cheltuieli se fac exact aici. Serviciile prestate populației includ restaurantele, hotelurile, saloanele de înfrumusețare, reparațiile auto, turismul și divertismentul, afirmă acesta.

Avem mai puţini bani. Până acum, am trăit pe datorie. Cifra de afaceri din serviciile către populaţie a scăzut

Principalul vinovat pentru această situație este scăderea puterii de cumpărare. Inflația din ultimii ani a erodat semnificativ veniturile reale ale familiilor, continuă Negrescu.

Şi aici revenim la titlu: "avem mai puţini bani". Cineva ar putea să ne contrazică: "eu am la fel de mulţi bani". Da, dar forţa lor de cumpărare a scăzut, pentru că inflaţia a erodat-o semnificativ.

Iar până acum angajaţii din sectorul public şi pensionarii au rămas pe aceeaşi forţă de cumpărare prin creşteri artificiale de venituri, bazate pe împrumuturi ale statului, pentru asigurarea necesarului suplimentar de bani. Adică au trăit pe datorie. Aşa nu se mai poate.

Exemplu simplu: cât costa o cafea la automat acum doi ani? 2,50 lei. Acum costă 4 lei. StartUpCafe.ro spune că "românul poate să-și cumpere în 2026 un număr similar sau ușor mai mare de cafele la espressor (acasă), față de acum doi ani (2024)"

Citeşte şi: Isărescu: Dacă apeşi pe frână puternic, vii cu inflaţia în jos, dar vii şi cu o recesiune de toată frumuseţea

Asta în ciuda creșterii semnificative a prețului cafelei, deoarece salariul mediu net a crescut și el, compensând o parte din inflație.

Totuși, puterea de cumpărare resimțită este afectată de faptul că prețurile la cafea au crescut semnificativ (potențial cu peste 30%, în ultimul an) din cauza secetei globale din Brazilia. Şi tocmai am descoperit altceva: că există mai mulţi factori de intrare, nu doaar inflaţia noaastră din România.

Ideea este, explică Adrian Negrescu, că "rmânii sunt forțați să direcționeze o mare parte din salarii către cheltuielile de bază, precum ratele la bănci, facturile la utilități și alimente. Astfel, bugetul alocat pentru ieșirile în oraș, vacanțe sau îngrijire personală s-a micșorat drastic.

Citeşte şi: Avertismentul unui expert în energie: „Motorina nu alimentează camioane. Alimentează inflația”

Mai puţin la restaurant, vacanţe mai ieftine, 10 zile, în loc de două săptămâni, cosmetica odată pe lună, nu de două ori, iar restul in-house. Un alt factor decisiv, continuă Adrian Negrescu, "este creșterea prețurilor chiar în interiorul acestor servicii. Antreprenorii au fost loviți din toate părțile.

Au crescut costurile cu energia, prețurile materiilor prime s-au majorat, iar salariul minim pe economie a fost ridicat.

Pentru a supraviețui, prestatorii de servicii au fost obligați să transfere aceste costuri în prețul final plătit de client.

Citeşte şi: Inflația a scăzut ușor la finalul anului trecut. Ce se întâmplă cu prețurile? Curentul s-a scumpit cu 61%

O cafea, o masă la restaurant sau un tuns au ajuns să coste mult mai mult decât în anii trecuți, atingând un prag psihologic pe care mulți clienți refuză să îl mai treacă".

Modificările fiscale repetate, spune expertul, au avut și ele un cuvânt greu de spus. Creșterea TVA pentru HoReCa, sălile de fitness sau evenimentele culturale "a scumpit artificial aceste servicii.

De asemenea, taxarea mai dură a microîntreprinderilor a forțat multe mici afaceri să își restrângă activitatea sau să treacă o parte din încasări în economia subterană".

Economisire

"În plus, apare și un puternic factor psihologic. Într-un climat marcat de efectele inflației, populația devine mult mai precaută. Oamenii preferă să economisească banii pentru zile negre.

Ei renunță la achizițiile și serviciile care nu sunt absolut necesare. Această prudență generalizată sugrumă pur și simplu fluxul de numerar din piața serviciilor.

Este important de spus că serviciile reprezintă o componentă vitală a Produsului Intern Brut (PIB). Când acest motor încetinește, impactul se resimte în întreaga arhitectură economică a țării", explică Negrescu.

"Ne tundem unii pe alţii"

Alvin Toffler spunea că o societate prosperă este unaa cu o economie a serviciilor puternică. "Ne tundem unii pe alţii", sintetiza Toffler economia serviciilor, şi dădea exemplul sectorului vivace britanic al IMM-urilor, care era motorul de creştere al acestui stat.

"Primul efect direct", continuă expertul, (spunem noi - atunci când ne tundem unii pe alţii mai puţini, adică atunci când serviciile sunt mai puţine şi mai scumpe) este "frânarea creșterii economice. Economia României s-a bazat enorm pe consum, în ultimii ani. Dacă românii nu mai consumă servicii, PIB-ul nu mai crește în ritmul estimat de Guvern".

"Aceasta duce la o încetinire generală a economiei, fapt pe care l-am anticipat încă de acum 2 ani", afirmă Adrian Negrescu.

Impact în bugetul de stat

Al doilea efect major, continuă Negrescu, lovește bugetul de stat: "O cifră de afaceri mai mică în servicii înseamnă automat mai puțini bani colectați din TVA și din impozitul pe profit sau pe venit.

În condițiile în care România se luptă deja cu un deficit bugetar excesiv, aceste încasări ratate vor forța statul fie să se împrumute și mai mult, fie să inventeze noi taxe, pentru a acoperi găurile".

Un alt risc uriaș, avertizează specialistul, este "pierderea locurilor de muncă. Sectorul serviciilor, în special cel HoReCa, este unul dintre cei mai mari angajatori din economie.

Când încasările scad sub pragul de rentabilitate, patronii recurg la concedieri. Falimentul micilor afaceri de cartier va crește rata șomajului și va trimite o parte din forța de muncă direct în asistență socială sau în afara granițelor.

Nu în ultimul rând, presiunea fiscală și scăderea numărului de clienți vor alimenta evaziunea fiscală. Pentru a evita falimentul, unii antreprenori vor fi tentați să nu mai emită bonuri fiscale.

Munca la negru va deveni din nou o soluție de supraviețuire pentru multe afaceri mici".