Cât costă să divorțezi la notar în România și cât e pensia alimentară? De ce acte ai nevoie
În România, legislația prevede trei modalități prin care o căsătorie poate fi desfăcută în mod legal. Alegerea procedurii depinde de circumstanțele fiecărui caz, în special de existența unui acord între soți, de prezența copiilor minori și de eventualele aspecte patrimoniale.
Procedurile disponibile sunt divorțul prin acord la notar, divorțul la ofițerul de stare civilă și divorțul prin instanța de judecată. Fiecare dintre acestea presupune condiții specifice, durate diferite și costuri variabile.
Divorțul prin acord la notar
Divorțul notarial reprezintă una dintre cele mai utilizate căi de desfacere a căsătoriei. Procedura este posibilă atunci când ambii soți sunt de acord cu divorțul și, după caz, cu toate aspectele referitoare la copiii minori.
Citește și Care sunt tiparele comune care îngreunează fericirea după un divorț? Explicațiile psihologilor
Soții trebuie să se prezinte împreună la notar pentru depunerea cererii. Legea prevede un termen obligatoriu de reflecție de 30 de zile, după expirarea căruia divorțul poate fi finalizat dacă părțile își mențin decizia, explică avocata Cristina Lețu.
Această variantă poate fi utilizată atât de cuplurile fără copii minori, cât și de cele care au copii, cu condiția existenței unui acord privind exercitarea autorității părintești, locuința copilului și contribuția la întreținerea acestuia.
Potrivit statisticilor Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, aproximativ 40% dintre divorțuri sunt soluționate pe cale notarială.
Citește și După divorț, numele din timpul căsătoriei poate fi păstrat fără consimțământul fostului soț
Costurile aferente procedurii sunt reprezentate de onorariul notarial, care variază în general între 500 și 1.500 de lei.
Divorțul la ofițerul de stare civilă
O altă procedură simplificată este divorțul administrativ, realizat prin intermediul ofițerului de stare civilă din cadrul primăriei unde a fost înregistrată căsătoria.
La fel ca în cazul divorțului notarial, este necesar acordul ambilor soți și se aplică un termen de reflecție de 30 de zile. Totuși, această variantă este limitată la cuplurile care nu au copii minori rezultați din căsătorie sau adoptați împreună.
Costul procedurii este de aproximativ 500 de lei, ceea ce o transformă într-una dintre cele mai accesibile opțiuni disponibile.
Divorțul prin instanță
Atunci când soții nu reușesc să ajungă la un acord privind desfacerea căsătoriei sau asupra aspectelor conexe, procedura trebuie soluționată de instanța de judecată.
Divorțul judiciar este obligatoriu în situațiile conflictuale și poate include soluționarea unor probleme precum custodia copiilor, stabilirea pensiei de întreținere sau împărțirea bunurilor comune.
Durata procesului diferă în funcție de complexitatea dosarului. Pentru cazurile simple, termenul mediu de soluționare este cuprins între patru și opt luni. În situațiile care implică litigii privind copiii sau patrimoniul comun, procedura poate dura între 12 și 18 luni.
Costurile includ taxa judiciară de timbru, în valoare de aproximativ 200 de lei, la care se pot adăuga onorariile avocațiale. Acestea variază, în funcție de complexitatea cauzei, între 1.500 și 5.000 de lei sau chiar mai mult în dosarele complexe.
Documentele necesare
Indiferent de modalitatea aleasă, există o serie de documente care sunt solicitate în mod obișnuit pentru deschiderea procedurii.
Printre acestea se numără certificatul de căsătorie în original, certificatele de naștere ale ambilor soți, actele de identitate ale acestora și cererea de divorț.
În cazul în care există copii minori, trebuie depuse și certificatele de naștere ale acestora, precum și documentele suplimentare solicitate de autorități pentru stabilirea măsurilor privind exercitarea autorității părintești.
Cum este stabilită custodia copiilor
Una dintre cele mai importante probleme care apar în cadrul unui divorț este reprezentată de situația copiilor minori.
Conform articolului 397 din Codul Civil, instanța stabilește măsurile privind exercitarea autorității părintești având în vedere interesul superior al copilului. În prezent, custodia comună reprezintă regula generală în dreptul românesc.
Datele Ministerului Justiției arată că în peste 70% dintre cazuri instanțele dispun exercitarea în comun a autorității părintești de către ambii părinți. Această soluție presupune participarea ambilor părinți la luarea deciziilor importante privind educația, sănătatea și dezvoltarea copilului.
Pensia alimentară
După divorț, părintele care nu locuiește în mod obișnuit cu minorul poate fi obligat la plata unei pensii de întreținere.
Articolul 529 din Codul Civil stabilește limitele maxime ale acestei obligații. Astfel, pentru un copil se poate acorda până la 25% din venitul net lunar al părintelui obligat la plată. Pentru doi copii procentul poate ajunge la 33%, iar pentru trei sau mai mulți copii la maximum 50% din venitul net.
Împărțirea bunurilor
Pe lângă aspectele referitoare la copii, divorțul poate implica și împărțirea patrimoniului comun acumulat în timpul căsătoriei.
În regimul matrimonial al comunității legale, bunurile dobândite de soți pe durata căsătoriei sunt considerate bunuri comune. Acestea pot fi împărțite prin acord între părți sau, în lipsa unei înțelegeri, prin procedura de partaj în fața instanței.
În majoritatea situațiilor, împărțirea se realizează în cote egale, respectiv 50% pentru fiecare soț, cu excepția cazurilor în care există motive legale care justifică o repartizare diferită.
Costurile estimate pentru fiecare procedură de divorț
Costurile divorțului diferă în funcție de modalitatea aleasă de soți.
Divorțul prin acord la notar implică un onorariu cuprins, în general, între 500 și 1.500 de lei. Divorțul administrativ realizat la primărie presupune costuri de aproximativ 500 de lei. În cazul divorțului prin instanță, taxa judiciară de timbru este de aproximativ 200 de lei, iar onorariile avocaților se situează, de regulă, între 1.500 și 5.000 de lei.
