Din 2017 până în prezent, numărul de stații de încărcare pentru mașinile electrice a crescut cu doar 58%. În întreaga Europă sunt sub 200.000 de stații. Și, și mai important, doar 28.586, adică una din șapte stații de încărcare, este de tip ”Fast Charge”, cu o putere mai mare sau egală cu 22 kW. Iar la o stație de 22 kW o mașină electrică cu o baterie de 86 kWh, de exemplu, se încarcă în peste patru ore, având în vedere că de la 80% la 100% încărcarea este mai lentă.
171.239 dintre cele sub 200.000 de stații din țările europene sunt ”normale”, cu puteri sub 22 kW. Iar potrivit statisticilor, multe dintre acestea sunt chiar de putere foarte mică, pretându-se foarte bine pentru uzul casnic cotidian și nu ca stații publice la care mașinile electrice să poată face plinul într-un timp acceptabil, se arată în studiul ”Making the Transition to Zero-Emission Mobility” realizat de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA).
Mai mult, datele prelucrate indică și faptul că 75% din totalul stațiilor de încărcare din Uniunea Europeană sunt concentrate în patru state, Olanda, Germania, Franța și Marea Britanie. Olanda, de pildă, are de peste o mie de ori mai multe stații de încărcare decât Cipru, unde sunt doar 38 de stații. În Grecia sunt 61 de stații, iar în Bulgaria, 135.
România, care ocupă 5,4% din suprafața totală a UE, deține 0,2% din stațiile de încărcare. Nu stăm rău față de ații, dar e loc de mult mai bine. În comparație, Marea Britanie cu o suprafață de 5,6% din UE (o menținem încă în clasament, în ciuda Brexit-ului) adăpostește 14,3% din stații.
Și, e și normal ca în cele patru țări să fie cele mai multe stații. Top 5 vânzări de mașini 100% electrice în 2019 este alcătuit din Germania (108.629 unități), Marea Britanie (72.766 unități), Olanda (66.801 unități), Franța (61.356 unități) și Suedia (40.404 unități). Iar cele mai puține automobile electrice au fost vândute anul trecut în Estonia (97 unități), Letonia (102 unități), Lituania (162 unități), Bulgaria (237 unități) și Slovacia (367 unități).
Ceea ce, evident, indică și o legătură clară între PIB-ul per cap de locuitor și cota de piață a mașinilor electrice noi, care, deocamdată sunt mult mai scumpe decât cele convenționale. 80% din totalul mașinilor electrictrice comercializate în 2019 în UE s-au vândut în șase state, care, întâmplător, au și cele mai mari PIB-uri pe cap de locuitor. Iar cele mai mici cote de piață, de sub 1%, le-au înregistrat electricele în statele în care PIB-ul pe cap de locuitor nu depășește 30.000 de euro.
În România, chiar dacă PIB-ul pe cap de locuitor este de doar 12.131,4 euro, cota de piață a electricelor este de circa 0,9% (Estonia – 0,3%, PIB = 21.160 euro; Lituania – 0,4%, PIB = 17.340 euro; Grecia – 0,4%, PIB = 17.500 euro; etc.), o contribuție importantă având-o programul Rabla Plus prin care se oferă cel mai mare bonus mașini electrice din Europa (până la 11.000 euro, dacă se casează și o mașină veche).
Problema este că pe măsură ce mașinile electrice se înmulțesc și apar și modele din ce în ce mai performante și cu autonomii ce permit și plecarea în vacanță, de exemplu, nu doar naveta prin oraș, infrastructura de încărcare care deja nu ține pasul va deveni o adevărată problemă. În momentul de față, de exemplu, este imposibil de făcut un drum București – Atena cu orice mașină electrică de pe piață, dacă nu iei în calcul câteva zile de încărcat pe drum la prize casnice.
