Hotărârile adoptate de Senat și Camera Deputaților, prin care se inițiază procedura de reorganizare au fost atacate în instanță, atât la Curtea Constituțională, pentru controlul de constituționalitate, cât și în contencios administrativ. CCR va discuta ambele sesizări pe data de 27 martie.
În ședința Biroului permanent de astăzi a fost aprobat un punct de vedere al președintelui Camerei Deputaților, Ciprian Constantin Șerban (PSD), solicitat de CCR.
Senatul și Camera Deputaților ar putea fi blocate. Care este motivul
Funcționarii publici contractuali și parlamentari de la Senat și Camera Deputaților, organizați în sindicate, contestă imixtiunea clasei politice în buna funcționare a unor instituții de specialitate ale statului român. Ei acuză scopul ascuns al politicienilor de a da afară oameni competenți, specialiști, angajați prin concurs, pentru a face loc clientelei de partid, introdusă în Parlament fără concurs, angajată direct la grupurile parlamentare și transferată ulterior pe posturi cu durată nedeterminată.
Citește și: Directorii numiți politic îi dau afară pe funcționari publici parlamentari angajați prin concurs
Mai mult, funcționarii publici acuză faptul că structurile cu rolul de a-i evalua profesional sunt conduse de persoane numite politic, care vor da afară funcționarii indezirabili sau fără susținere politică.
Citește și: Cine e șefa care face disponibilizările în Parlament. Câștigă 15.500 de lei pe lună din două surse
Potrivit surselor noastre, la Camera Deputaților, o ”armată” de angajați cu funcții de conducere a fost desemnată prin ordin administrativ al secretarului general Ioana Bran (PSD) pentru a gira prin semnătură procedura abuzivă care va sta la baza reorganizării. De mai bine de 3 săptămâni, 25 de directori și 4 șefi serviciu de la Camera Deputaților discută o procedură de testare profesională a angajaților cu funcții de execuție, în secret, fără a comunica transparent vreo decizie în acest sens.
Citește și: Ce face și cât ia șeful Departamentului Studii Parlamentare și Politici UE din Camera Deputaților
Partidele angajează masiv clientelă politică la Grupurile parlamentare
În același timp, la Grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat se angajează masiv fără concurs, exclusiv pe criterii politice. Cei angajați astfel ar urma să fie transferați pe posturile rămase libere în urma așa-numitei reorganizări.
Pe de altă parte, sindicaliștii parlamentari acuză și introducerea unui criteriu de testare profesională referitor la studii, care în legislația muncii este considerat discriminatoriu dacă este aplicat uneia și aceleiași funcții, așa cum este definit în actele normative.
Citește și: De unde câștigă șeful Direcției pentru lucrările comisiilor din Camera Deputaților 277.800 de lei
Conform legislației muncii, orice diferențiere între angajați trebuie să se bazeze pe competențe și performanță, nu pe factori care nu influențează în mod real capacitatea de a îndeplini sarcinile specifice funcției.
”Conform ultimelor date EUROSTAT, România nu are mulți bugetari, dar are o administrație ineficientă tocmai pentru că, inclusiv la aceste reorganizări, sunt impuși angajații politici în detrimentul funcționarilor publici de carieră, cu experiență în domeniul administrației publice centrale și locale.
Chiar ne-am fi mirat dacă reorganizarea ar fi avut în vedere eliminarea nașilor, finilor, cunoștințelor din județe și a prietenilor de familie, veri și nepoți, dar acest lucru nu se va întâmpla atât timp cât comisiile pentru elaborarea procedurilor de reorganizare sunt conduse majoritar chiar de aceștia”, a declarat unul dintre participanții la lucrările Comisiei pentru elaborarea metodologiei privind evaluarea profesională a angajaților de la Senat.
”Pare că s-a interpretat greșit afirmația potrivit căreia strângem cureaua în ceea ce privește bugetarii. Este corectă, dar este vorba doar de curelele angajaților care muncesc, nu de ale celor numiți politic”, a adăugat un alt sindicalist cu care am vorbit.
Funcționarii, categorie supusă ”urii de clasă” de politicieni inconștienți
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) susține că România are cel mai prost raport între populație și numărul de angajați din administrația publică, ordine publică și apărare. Fiecare angajat din acest sector deservește aproximativ 53 de locuitori, cel mai mare dezechilibru din Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, se vorbește de cei 1,3 milioane de angajați din sectorul public ca și cum aceștia nu ar aduce niciun beneficiu societății, alimentând astfel o ură colectivă față de această categorie. De fapt, România are cel mai mic procent din Uniunea Europeană de angajați în Administrația publică, Apărare, Educație, Sănătate și asistență socială – sub 14% din totalul angajaților în 2023, comparativ cu media UE, de 24%, conform cifrelor EUROSTAT. În ultimii ani au fost înființate agenții și instituții publice care angajează persoane apropiate politic cu salarii semnificativ mai mari decât media sectorului public.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, recent, că Guvernul a adoptat o Hotărâre care transformă o direcție într-o agenție, respectiv Agenția Națională Antidrog în Agenţia Naţională pentru Politici şi Coordonare în domeniul drogurilor şi adicţiilor - care va avea maximum 50 de posturi – de fapt o altă structură guvernamentală, în subordinea premierului PSD.
Totodată, la sfârșitul lunii ianuarie, Guvernul a aprobat Proiectul de act normativ de modificare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 126/2005, pus în dezbatere publică în 27 ianuarie 2025, prin care s-a stabilit ca un număr de funcționari din cadrul a trei instituții/autorități publice să beneficieze de majorarea salariului de bază cu 50%, astfel: 7 funcționari din cadrul SGG, 20 funcționari din cadrul Direcției Generale Juridice din Ministerul Finanțelor, 5 funcționari din cadrul Ministerului Justiției.
De asemenea, deși premierul Ciolacu promitea o eficientizare guvernamentală prin comasarea a cel puțin 20% din numărul de agenții, potrivit Legii 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, până la 30 iunie 2024, acest lucru nu s-a mai întâmplat din motive la care SGG a refuzat să răspundă.
Iar mult trâmbițata reorganizare care elimină 1800 de posturi de funcționari publici și contractuali din cele 32 de instituții din subordine - care, potrivit premierului Marcel Ciolacu ar aduce ”reduceri record” de cheltuieli - reprezintă, de fapt, trimiterea forțată la pensie a ”pensionabililor” și ”ajustarea” posturilor vacante pe care fiecare structură guvernamentală le avea ”ținute ca rezervă”. Rezervă pentru viitorii angajați politici, bineînțeles.
”Cum să nu fie cei de la putere fericiți când văd că ura e împotriva bugetarilor, în loc să fie împotriva unui Guvern care de zeci de ani nu reușește să adune bani de la evazioniști? Guvernul Ciolacu 1 a angajat 7.000 de bugetari numai în ultimele 2 luni din 2024. Adevăratele surse ale ineficienței se găsesc în deciziile politice.
Chiar dacă ai reduce masiv cheltuielile în aparatul administrativ și ai face restructurări - pentru că există, într-adevăr, multe nereguli create tot de oamenii politici în aparatul administrativ - dimensiunea unei asemenea reduceri necesare descurajează gândul că poți numai pe partea de cheltuieli să rezolvi problematica de ansamblu a reducerii deficitului bugetar”, a declarat un alt sindicalist.
Cât ne costă parlamentarii
În altă ordine de idei, în contextul economic actual, ar fi esențial să analizăm cu atenție cheltuielile publice, în special cele asociate funcționării administrației publice. În loc să se concentreze exclusiv pe reducerea cheltuielilor în sectorul public, poate ar fi mai eficient ca politicienii să dea exemplu și să își reevalueze propriile cheltuieli, adoptând măsuri de austeritate similare celor impuse altor sectoare.
Astfel, în 2024, indemnizația lunară a unui deputat sau senator a fost de aproximativ 12.000 de lei net. La această sumă se adaugă indemnizații pentru funcții de conducere, diurne și alte beneficii. Numărul total al parlamentarilor este de 465, ceea ce implică un cost lunar de aproximativ 5,58 milioane de lei doar pentru indemnizațiile de bază.
Cheltuielile de protocol și deplasările, precum și subvențiile pentru partidele politice completează beneficiile plătite din bani publici care, deși situația economică o impune, sunt intangibile și în acest an plin de incertitudini.
Raportul Expert Forum, dat publicității în luna februarie, arată că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transferat în 2024 către partidele politice nu mai puțin de 417 milioane de lei, iar în 2025 suma de 284 milioane de lei, fără nicio justificare referitoare la modul în care a fost calculată această valoare.
