Noii membri ai Uniunii Europene vor avea o perioadă de probă de 15 ani. Ce nu vor putea face ei?
Noii membri ai Uniunii Europene, precum Ucraina sau Republica Moldova, vor trece printr-o perioadă de probă de 15 ani, în care nu vor avea dreptul de veto
Noii membri ai UE vor pierde dreptul de veto național, timp de peste 15 ani, în baza noilor clauze de garanție din tratatele lor de aderare.
Aşa a declarat Marta Kos, comisarul pentru Extindere, în contextul în care Ucraina și Moldova încep oficial primul cluster al negocierilor de aderare.
Kos a descris ziua de azi, cea în care se deschide astăzi primul grup (sau cluster) de discuții de aderare cu ambele țări, drept ziua de „mega luni”.
Noii membri ai Uniunii Europene vor avea o perioadă de probă de 15 ani
Ea a părut să susțină propunerile, susținute de Franța, Germania și alte țări, de a restricționa noile membre să voteze deciziile bugetare, de securitate și de politică externă.
Decizia de a începe o nouă rundă de discuții formale de aderare cu Ucraina și Moldova vine în contextul în care un număr tot mai mare de guverne naționale au cerut măsuri de protecție.
Aceasta se referă la situaţia în care noile state membre anulează reformele privind democrația, statul de drept sau libertatea presei.
„Va fi o nouă generație de tratate de aderare, în sensul că vom avea noi garanții”, a spus Kos.
Ea a adăugat că noile clauze de probă ar avea scopul de a se asigura „că, odată ce primim noi membri, aceștia vor respecta regulile europene, fiind membri timp de cinci, 10 sau 15 ani după aceea”.
Perioada lungă pentru garanțiile propuse vine în urma nemulțumirii provocate de refuzul Budapestei de a susține un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, conform Euractiv.com.
Evenimentul a avut loc la începutul acestui an. Decizia privind noile state membre a venit pe fondul criticilor la adresa Ungariei, care a aderat la UE în 2004.
Citeşte şi: UE pregătește deschiderea capitolelor de negociere cu Republica Moldova. Maia Sandu salută decizia
Aceasta a avut încălcări multiple, așa cum sunt definite ele de Bruxelles, ale condițiilor statului de drept.
Săptămâna trecută, Franța, Germania, Olanda, Belgia și Luxemburgul au cerut noile clauze, pentru a se asigura că viitorii membri ai UE nu pot „submina capacitatea UE de a acționa”.
Kos a insistat că, în ciuda noilor clauze, aderarea la UE, pentru orice candidat, nu va fi cu statut de junior sau de asociat.
„Calitatea de membru deplin va fi posibilă numai după ce statele membre îndeplinesc toate cerințele; nu există jumătate de calitate de membru sau un sfert de calitate de membru. Există doar calitate de membru deplin”, a spus ea.
