Ce face și cât ia șeful Departamentului Studii Parlamentare și Politici UE din Camera Deputaților

DE Andrei Vasilescu | Actualizat: 09.02.2025 - 14:34
Francisc Adrian Helștern este director al Departamentului Studii Parlamentare și Politici UE din cadrul Camerei Deputaților Foto: captura Youtube
Francisc Adrian Helștern este director al Departamentului Studii Parlamentare și Politici UE din cadrul Camerei Deputaților Foto: captura Youtube

Parlamentul României este încărcat cu tot felul de funcții precum cea a șefului Departamentului Studii Parlamentare și Politici UE din Camera Deputaților. Salariile sunt cu mult peste medie și există mai multe situații în care ambii soți lucrează în aceeași instituție.

SHARE

Parlamentul României este încărcat cu tot felul de funcții precum cea a șefului Departamentului Studii Parlamentare și Politici UE din Camera Deputaților.

Salariile sunt cu mult peste medie și există mai multe situații în care ambii soți lucrează în aceeași instituție.

Ce face și cât ia șeful Departamentului Studii Parlamentare și Politici UE din Camera Deputaților

Francisc Adrian Helștern este director al Departamentului Studii Parlamentare și Politici UE din cadrul Camerei Deputaților, o funcție pe care a obținut-o prin numire politică, de la PSD.

Potrivit legislației în vigoare, numirea în funcţia publică parlamentară de şef de departament ori de director general, după caz, se face de către secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului.

Înainte de a ocupa această poziție, domnul Francisc Adrian Helștern și-a construit o carieră în cadrul Grupului parlamentar al PSD, unde a reușit să își asigure un loc stabil în administrația publică. 

Un exemplu clar că politica românească rămâne, pentru unii, cea mai profitabilă afacere. Familia Helștern este bine ancorată în structurile Parlamentului României.

Soția sa, Helștern Nicoleta Ionela, ocupă în prezent un post de consilier parlamentar tot în cadrul Grupului parlamentar al PSD. 

Această dublă prezență în structurile legislative le-a asigurat celor doi un venit considerabil din salarii de bugetari PSD. O avere impresionantă pentru doi bugetari. Declarația de avere a lui Francisc Adrian Helștern arată o situație financiară remarcabilă pentru un funcționar public.

Acesta deține: 6 terenuri achiziționate sau moștenite; 3 apartamente în București, 2 autoturisme Nissan, 15 conturi și depozite bancare, inclusiv fonduri de investiții și carduri de credit. În 2013, familia Helștern a contractat un credit de 254.400 RON la Banca Transilvania, cu scadență în 2043.

În 2024, venitul lui Francisc Adrian Helștern a fost de 131.129 lei, iar soția sa a câștigat 82.009 lei tot de la Camera Deputaților. 

Așadar, venitul net cumulat din salariile de la stat a fost de 213.138 RON pentru familia Helștern.

Pe lângă acestea, Adrian Helștern a avut și două câștiguri surpriză: unul de 1.900 RON la Superbet și altul de 1.300 RON la un concurs organizat de TVR. Tranzacții și contracte notariale Secțiunea "Alte surse" din declarația de avere a familiei Helștern indică 2 contracte semnate cu SC Alisalm Clasiconstruct 113 SRL București, fiecare în valoare de 37.500 RON. Acestea au fost înregistrate sub denumirea "rezoluțiune promisiune bilaterală vânzare-cumpărare restituire avans și clauză de penalizare".

După celelalte două cazuri din Camera Deputaților prezentate zilele trecute, familia PSD Helștern este încă o dovadă că reorganizarea de la Parlament este folosită mai degrabă ca un pretext pentru a păstra controlul politic asupra instituției, decât ca o reformă reală.

Din cele aproape 50 de posturi ale departamentului pe care domnul Helștern îl conduce, doar 8 (probabil locuri vacante și cele rămase după pensionarea unor angajați) vor fi scoase din organigramă. În loc să fie analizată eficiența și competența celor aflați în poziții de decizie, procesul pare să afecteze în special angajații care și-au câștigat posturile pe merit. Astfel, Parlamentul riscă să rămână un loc al privilegiilor politice, în detrimentul profesionalismului și al interesului public. Dacă se dorește un Parlament transparent și funcțional, reforma trebuie să vizeze eliminarea favoritismului politic și întărirea meritocrației, astfel încât instituția să servească interesul public, nu agenda unui grup restrâns de influență.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te