Românii din Covasna acuză trocurile politice PSD- ALDE- UDMR în anul Centenarului

DE Mihai Duță | Actualizat: 30.11.2018 - 11:44
Dr. Ioan Lăcătuşu, directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita

Românii din Harghita, Covasna și Mureș sunt departe de festivismul din București și simt cu totul altfel manifestările legate de împlinirea a o sută de ani de la Marea Unire.

SHARE

În media sunt tot felul de manifestări din partea cealaltă (maghiară) cu subvenții serioase. Am văzut de curând un proiect pregătit demult, o dezbatere în limba engleză la Odorheiul Secuiesc, dezbatere făcută pentru străinătate, care își propune să arate celor care nu sunt din țară cât de asupriți sunt concetățenii maghiari. Noi, ca societate civilă și instituții românești avem proiecte de omagiere și de cunoaștere a celor care au făcut marea Unire, ce s-a întâmplat atunci din punct de vedere istoric, avem o colecție Centenarul Marii Uniri și am editat câteva cărți. Chiar zilele acestea apare cartea «Românii din Târgu Secuiesc» după Condica Bisericii Ortodoxe 1783-1894, volum apărut în 1943 în București, când Târgu Secuiesc nu era în România. Mai avem acțiuni organizate la nivelul școlilor, prefecturile se implică și susțin, și colegii din Harghita și noi, și asociațiile învățătorilor, Asociațiunea Astra, Fundația Mihai Viteazul, Centrul Cultural Toplița“, a declarat unul dintre importanții reprezentanți ai societății civile, directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu.

Acesta susține însă că adevărata problemă e cea a generațiilor care vin în contextul trocurilor politice care nu țin cont de interesele tot mai puținilor români din zonă.

„Într-o dezbatere publică i-am spus domnului prefect că despre ceea ce a fost acum 100 de ani și de atunci încoace, noi, arhiviștii, istoricii, cercetătorii, așa puțini cum suntem, dar mai ales cu sprijinul colegilor din țară, încercăm să introducem informații reale în circuitul public și să le punem în valoare pentru generația tânără. Problema este ce se întâmplă de acum încolo, ce fac politicienii, guvernanții, parlamentarii pentru următoarea sută de ani de dăinuire românească în zonă. Pentru că cea mai mare problemă a noastră, dar și a țării, e scăderea dramatică a natalității, care aici se resimte mult mai acut, pentru că noi și așa suntem mult mai puțini. Avem problema aceasta a schimbului doi. Am umplut Europa, America și toată țara cu tineri de foarte bună calitate din toate domeniile, dar aici, în zonă, n-au mai venit profesori de ani de zile. Concetățenii maghiari își pregătesc la instituțiile proprii de învățământ profesorii și învățătorii, inclusiv pentru secțiile de limba română și trăim acest pradox ca, în multe școli de limbă română, profesorii de limbă română să fie de etnie maghiară, iar acesta nu e un lucru rău. Dar de multe ori este în detrimentul calității procesului de învățământ. La nivelul oamenilor de rând ne înțelegem, există o conviețuire normală, cu excepțiile cunoscute. Secuii sunt oameni gospodari, oameni harnici, dar au și ei aceeași vulnerabilitate, se lasă foarte ușor manipulați de liderii de opinie care susțin deziderate separatiste, autonomiste. În același timp, la nivelul liderilor, vedeți compromisurile care se fac, la nivel central“, ne-a spus Ioan Lăcătușu. El a dat exemplu Codul Administrativ, respins între timp de Curtea Constituțională, act normativ care cobora pragul de folosire a limbii maghiare și diminua atribuțiunile de control ale prefectului ca reprezentant al Guvernului. 

Jocuri politice

Profesorul consideră că și românii și maghiarii au probleme comune și „spre cinstea noastră a tuturor, n-am ajuns la alte forme de intoleranță“. Pe de altă parte, Ioan Lăcătușu arată că a scăzut numărul românilor care cunosc limba maghiară, referindu-se în special la cercetători: „Nu avem proiecte care să asigure traducerea presei. Presa în limba maghiară este o presă cu mesaj antiromânesc continuu. Nu-i pasă Guvernului, Guvernul și Coaliția PSD-
ALDE fac trocuri cu UDMR , au nevoie de voturile lor și nu le pasă de noi. Pe vremea domnului Dâncu, când acesta era ministru, reușisem să apară pe site-ul Guvernului revista presei maghiare, dar asta s-a întâmplat o jumătate de an, un an. Există această mare diferență între banii veniți din Ungaria, și nu vorbim de cei veniți pe căi oculte, ci de cei veniți direct, anunțați, mii de euro pentru susținerea asociațiilor maghiare, și faptul că rămânem în continuare câteva ong-uri
românești care supraviețuim prin câteva sponsorizări. Este o discrepanță foarte mare de finanțare, între ceea ce fac concetățenii noștri cu bani serioși și ce facem noi cu puțin și fără susținere financiară din partea statului
român“. 

Citește dosarul integral dedicat Centenarului Marii Uniri

Războiul care ne-a unit. Ediție specială dedicată Centenarului Marii Uniri

O capitulare cât o victorie

Ana Blandiana - În epicentrul centenarului

Lucian Boia: „Istoria întârziată și mică i-a umplut pe români de complexe“

Ioan Stanomir: „Politicienii au călcat în picioare documentul Marii Uniri“

Mădălin Hodor: Episcopul Hossu și Securitatea

„A fost un genocid al elitelor de la 1918“

Ziua Unirii: Pentru a tempera bucuria, alcoolul a fost interzis

Fotoreportaj - Centenarul de la țară. Imagini inedite cu românii de altă etnie

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2018 NEWS INTERNATIONAL S.A.