România a demarat anul trecut un program de achiziție a unui sistem integrat de rachete SHORAD-VSHORAD în valoare de 9,48 miliarde lei (circa 2 miliarde Euro) pentru completarea sistemului său de apărare antiaeriană.
Citește și: România va riposta cu rachete HIMARS de 1.500.000.000$. De ce ne bazăm și pe sisteme sovietice?
Dilema crizei bugetare: Armament scump și prin metode opace. Sau pe bani UE, ieftin și transparent?
La procedura de atribuire lansată de Armată au depus oferte francezii de la MBDA, nemții de la DIELH, sud coreenii de la LIG Nex1 și israelienii de la Rafael.
Atribuirea a fost puternic contestată de sud-coreeni care au depus o contestație, la sfârșitul anului trecut, la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), organismul care verifică legalitatea atribuirii contractelor publice.
Deși le-a fost respinsă contestația, iar MApN a rămas să negocieze contractul doar cu israelienii de la Rafael, oficialii CNSC au recunoscut totuși în răspunsul la contestație o serie de nereguli din procedura de selecție câștigătorului acestui contract.
Vezi mai jos decizia CNSC referitoare la o contestație depusă de unul din cei patru participanți la licitația pentru rachete SHORAD/VSHORAD
Principala problemă a fost cea legată de faptul că producătorul sud-coreean a fost acceptat în procedura de achiziție, deși nu depusese o scrisoare de garanție bancară, ci o poliță de asigurare.
Judecătorii de la Curtea de Apel București au menținut, în martie 2025, decizia CNSC, astfel că MApN este în faza ultimă a semnării contractului cu israelienii de la Rafael, singurii lăsați în cursă.
Valoarea estimată a contractului ce urmează a fi semnat a urcat cu 10% la 2,2 miliarde Euro.
Avem deja condiții de forță majoră. Se mai semnează sau nu contractul?
În ciuda faptului că oficialii MApN au mers pe repede înainte cu acest contract stârnind nemulțumirea tuturor celorlalte companii participante, contractul este deja în pericol din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.
Surse din industria de profil, susțin pentru Newsweek România că, din cauza conflictului recent izbucnit dintre Israel și Iran, contractul cu compania israeliană intră sub incidența clauzei de forță majoră impusă de statul israelian care nu acordă dreptul companiilor din industria de armament să exporte tehnică militară cât timp acest stat este angrenat într-un conflict militar.
Oficialii MApN susțin însă semnarea acestui contract. "Achizi'ia SHORAD-VSHORAD a fost aprobată în anul 2020 iar valoarea estimată a achiziției care a început în 2023 este de aproximativ 1,9 miliarde de euro fără TVA. După parcurgerea unei proceduri competitive, autoritatea contractantă, respectiv Direcția Generală pentru Armamente din MApN, prin CN Romtehnica SA, a comunicat operatorilor economici implicați rezultatul procedurii de atribuire", se arat[ ]ntr-un comunicat de presă de ieri al MApN.
În urma comunicărilor nu au fost depuse contestații, iar procedura de atribuire urmează să fie finalizată prin semnarea Acordului Cadru între autoritatea contractantă și operatorul economic desemnat câștigător.
Contractul de 2,2 miliarde de Euro pentru rachete SHORAD-VSHORAD în pericol
“Problema celor două părți în momentul de față este că nu pot semna acest contract pentru că se află deja într-o situație de forță majoră din cauza conflictului dintre Israel și Iran și a conflictului care a urmat atentantelor din octombrie 2024 și care au golit complet stocurile de armament. Or, semnarea acestui contract în actualele condiții nu este posibilă pentru ca ulterior să fie invocată o nouă forță majoră care să ducă la nelivrarea echipamentelor dar încasarea unor avansuri de către vânzător din partea cumpărătorului. De aici și o oarecare disperare“, susțin sursele citate.
Citește și: Himars-urile românești, complet operaționale. Ce se întâmplă cu restul armamentului luat din SUA?
Vezi mai jos draftul de acord cadru pe care Romtehnica l-a întocmit pentru contractul pentru achiziția sistemelor SHORAD/VSHORAD
Conform codului civil român prin forţă majoră se înțelege orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil sau un caz fortuit este un eveniment care nu poate fi prevăzut şi nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs.
La acest capitol intră atât conflictul armat declanșat din octombrie 2023 după ce Israelul a fost atacat de către teroriștii Hamas și Hezbollah, cât și recentele atacuri ale Israelului asupra Iranului, urmate de răspunsul armat al statului Islamic.
Dilema crizei bugetare: Armament scump și prin metode opace. Sau pe bani UE, ieftin și transparent? - Foto: MApN (Imagine cu caracter ilustrativ)
Dronele israelienilor de la Elbit n-au mai ajuns, deși contractul a fost semnat în 2022
Cel mai important program de înzestrare al Armatei României, care a fost amânat la nesfârșit de războiul dintre Israel și vecinii săi, este cel privind achiziția unor drone Watchkeeper X în valoare de 410 milioane de dolari cu compania israeliană Elbit.
Inițial, Romtehnica, compania de stat care face achizițiile de armament, a semnat acordul cadru în decembrie 2022. Prima comandă, împreună cu avansul, a fost făcută în iunie 2023 când a și fost acordată companiei israeliene o prelungire cu șase luni a termenelor de livrare.
Nici MApN și nici compania Elbit nu a avut vreo comunicare publică legată de stadiul acestui contract.
Sursele Newsweek România susțin însă că Elbit a invocat clauza de forță majoră din cauza conflictului armat din Fâșia Gaza.
În ciuda unei situații conflictuale permanente dintre Israel și vecinii săi, MApN a mai semnat chiar la sfârșitul anului trecut un nou contract cu aceeași companie Elbit: 60 milioane de dolari pentru 8 sisteme de luptă împotriva dronelor.
Generalul Zisu, șeful Logisticii Armatei, prins de DNA cu mii de tablouri, genți și ceasuri scumpe
O piesă cheie din angrenajul de achiziții al Armatei Române, generalul Cătălin Zisu, șeful Comandamentului Logistic Întrunit (CLI), este implicat într-unul dintre cele mai de răsunet dosare de corupție din istoria Ministerului Apărării.
De altfel, Direcția pentru Armamente, care se ocupă efectiv de marile contracte de achiziții ale MApN, împarte aceeași curte cu CLI.
Zisu, care ocupă poziția de aproape 20 de ani, a fost inculpat de către procurorii militari din cadrul DNA într-un megadosar de corupție în care este acuzat de abuz în serviciu, alături de alți colegi, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Procurorii susțin că Zisu a prejudiciat bugetul Armatei cu 10 milioane de lei într-un contract de 40 de milioane de lei pentru extinderea cimitirului Ghencea Militar.
Citește și: Sistemul antiaerian Patriot a fost testat de Armata Română. 100 de militari au participat
La percheziții, procurorii i-au găsit lui Zisu nu mai puțin de 4600 de tablouri, 31 de ceasuri de lux, dintre care unul este evaluat la peste 500.000 de euro, precum și 3.600 de sticle cu alcool.
Zisu era un apropiat al unui alt general cu probleme din Armată, colonelul Marian Hăpău, fost șef al Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA) și unul dintre apropiații fostului miniștru al apărării, Gabriel Oprea, fost PSD și UNPR.
Hăpău a fost trecut în rezervă, în 2022, după o serie de controverse care i-au urmărit cariera militară.
Dilema crizei bugetare: Armament scump și prin metode opace. Sau pe bani UE, ieftin și transparent? - Foto: MApN (Imagine cu caracter ilustrativ)
Alternativa europeană nu e pe placul Ministerul Apărării obișnuit cu atribuiri directe cu state nonUE
Oficialii de la Departamentul de Înzestrare al MApN s-au obișnuit să achiziționeze armament, aproape exclusiv, prin proceduri total netransparente invocând cel mai des conflictul declanșat de Federația Rusă în Ucraina.
Așa cum Newsweek România a scris AICI , majoritatea covârșitoare a achizițiilor de armament din ultimii 15 ani, în valoare de 21 miliarde de Euro, făcute de Armata României, au fost realizate prin proceduri opace: fie prin G2G (prescurtarea de la government to government, adică în înțelegere directă între guvernul României și guvernul unui alt stat), fie prin negocieri directe.
Proceduri care nu numai că sunt total netrasparente, dar sunt făcute covârșitor cu guverne din afara UE: SUA, Coreea de Sud, Israel și Turcia.
Care nu se supun regulilor de transparență din UE, unde România este membră.
Pe fondul intensificării războiului din Ucraina, oficialii UE au propus un amplu plan de reînarmare SAFE (Security Action for Europe) prin care vor să întărească industria de armament europeană.
Regulamentul SAFE aprobat de Consiliul UE pe 31 martie 2025, și consultat de Newsweek România, “stabilește condițiile și procedura în baza cărora asistența financiară în cadrul instrumentului SAFE va fi acordată și implementată de către Statele Membre și stabilește regulile privind procedurile comune de achiziție simplificate și accelerate pentru achiziționarea de produse de apărare și alte produse destinate apărării, aparținând următoarelor categorii: muniție și rachete, sisteme de artilerie, capabilități de luptă terestră și sistemele lor de sprijin, drone mici (clasa 1 NATO) și sisteme antidrone specifice, protecția infrastructurii critice, mobilitate militară și cyber. A doua categorie: apărare antiaeriană și antirachetă, capabilități maritime de suprafață și subacvatice, drone altele decât dronele mici (clasa 2 și 3 NATO), și sisteme antidronă specifice, elemente strategice de sprijin, protecția activelor spațiale și război electronic și inteligență artificială“.
Ce putem lua cu finanțarea europeană avantajoasă?
Pentru că și-a luat majoritatea covârșitoare a armamentului prin contracte netrasparente, oficialii Ministerului Apărării sunt încă timizi în fața oportunităților venite prin programul SAFE.
Spre deosebire de contractele de achiziție ale MApN de până acum, care s-au derulat prin proceduri netrasparente în spatele ușilor închise și cu producători non UE, banii de la UE vin cu o serie de avantaje, dar și dezavantaje.
Avantajele constau în finanțări extrem de bune, cu dobânzi extrem de mici și cu perioade de rambursare extrem de lungi.
Dezavantajele sunt doar pentru cei care nu agreează o procedură de achiziție transparentă.
De exemplu, a doua cea mai importantă procedură de achiziție în derulare pentru diverse programe de înzestrare pentru Armata Român înscrisă în programul de guvernare, al recent instalatului Cabinet Bolojan, este cea pentru sisteme de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabil MANPAD.
Prima este chiar licitația pentru achiziția de rachete SHORAD/VSHORAD pe care oficialii MApN se chinuie să o atribuie israelienilor de la Rafael.
Procedura are o valoare de 650 milioane Euro și este realizată în comun cu alte opt state europene în cadrul inițiativei European Joint Acquisition for Mistral 3 (EJA).
O procedură făcută la nivel european pentru mai multe state europene duce prețurile de achiziție mult mai jos și elimină o serie de intermediari care își văd diminuate afacerile.
Conform aceluiași program de înzestrare al Armatei în faze finale de documentare și fundamentare a achiziției și care s-ar putea înscrie în programul SAFE se află tehnică militară și armament de miliarde de Euro: mașina de luptă a infanteriei – MLI, armament individual NATO pentru fiecare soldat al Armatei României, sisteme C4I compatibile ISTAR pentru structuri tip Batalin, modernizarea sistem CI pe mașina de luptă a infanteriei MLI-84 M, nave de patrulare maritimă, sistemul UAS tactic clasa I, sistem integrat C-UAS etc.
O parte din contractele care ar putea fi finanțate prin SAFE, descrise mai sus, sunt deja în anumite faze de lansare a procedurilor de achiziție, dar prin intermediul unor programe naționale finanțate de la bugetul României.
Acestea implică o serie de intermediari, SRL-uri de mici dimensiuni deținute sau conduse de foști generali din Armata României, unii chiar de la Înzestrare, care au trecut în civilie unde au devenit oameni de afaceri.
Doar pentru cele 298 de MLI-uri, pentru care Armata ar dori să lanseze licitația în acest an, costul achiziției a fost anunțat la circa 3 miliarde de Euro.
Întrebarea care se pune, mai ales în actuala criză bugetară în care Guvernul e nevoit să taie costuri uriașe de miliarde de Euro, este legată de dorința oficialilor MApN de a accesa fonduri europene prin programul SAFE, mult mai ieftine și mai avantajoase, dar de la producători europeni sau continuă tradiția achizițiilor scumpe și netransparente de la producători nonUE?
Armata susține că va folosi fondurile europene
Oficialii MApN susțin contractul pentru achiziția Mistral 3 și afirmă că vor folosi toate instrumentele UE pentru finanțarea achiziției de armament. " Achiziția MANPAD a fost aprobată în anul 2022 (https://www.cdep.ro/bp/docs/F-930056025/img06302022_0022.pdf), cu o valoare estimată de aproximativ 700 de milioane de euro, fără TVA.
Programul MANPAD reprezintă o investiție strategică în securitatea României, contribuind la consolidarea apărării comune europene. Acesta poate beneficia de finanțare parțială nerambursabilă prin Instrumentul pentru Consolidarea Industriei Europene de Apărare prin Achiziții Publice în Comun (EDIRPA), ceea ce înseamnă că o parte din costuri pot fi acoperite de Uniunea Europeană. România participă la Inițiativa Europeană de Achiziție în Comun a sistemelor Mistral 3 alături de alte opt state europene, detaliile programului fiind în curs de evaluare împreună cu partea franceză.
Ministerul Apărării Naționale va folosi toate instrumentele disponibile la nivelul Uniunii Europene pentru a reduce costurile achiziției, iar o opțiune importantă în acest proces o reprezintă instrumentul Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare".
