În primul rând vorbim de HIMARS care a făcut carieră în Ucraina, dar și în Irak, Afganistan sau Siria unde a fost utilizat de militarii americani. România a achiziționat trei sisteme cu câte 18 instalaţii de lansare fiecare, incluzând, dar fără a se limita la acestea, elemente de comandă control, senzori, suport logistic, mentenanţa, echipamente criptografice şi cu regim special, precum şi a serviciului de instruire a personalului la toate nivelurile necesare.
Citește și: Himars-urile românești, complet operaționale. Ce se întâmplă cu restul armamentului luat din SUA?
Factura a fost de 1,5 miliarde de dolari, iar în această sumă este inclusă muniţia. Concret, în România au ajuns iniţial 81 de rachete tip M31A1 Unitary şi 81 de rachete tip M30A1 Alternative warhead, dar şi 54 de rachete de tip ATACMS (cele care au raza de până la 300 de kilometri).
Lansatorul HIMARS e montat pe camion și poate acomoda câte șase rachete de 227mm M270 sau o singură rachetă MGM-140 ATACMS. Toate tipurile de proiectile folosite de lansator dețin sisteme electronice de ghidare care au o acuratețe a atingerii țintelor de 98%, conform testelor făcute de producător.
România va riposta cu rachete HIMARS de 1.500.000.000$. De ce ne bazăm și pe sisteme sovietice?
Pentru România, realizarea capabilităţii de sprijin de foc indirect constituie interes esenţial de securitate şi contribuie în mod semnificativ atât la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, cât şi la îndeplinirea angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul NATO.
Citește și: Sistemul antiaerian Patriot a fost testat de Armata Română. 100 de militari au participat
Pe lângă Statele Unite (Forţele Terestre și Corpul de Infanterie Marină), HIMARS mai sunt operate de Emiratele Arabe Unite şi Iordania. În plus, în afară de România, ţări ca Polonia, Qatar, Canada sau Spania au achiziționat astfel de sisteme.
Datorită caracterului de interoperabilitate, sistemele lansatoare multiple de rachete pot fi puse la dispoziţia NATO, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul Alianţei şi al iniţiativelor regionale.
LAROM
Spre deosebire de sistemele moderne care angajează ţinte până la distanţă de 300 de kilometri, folosind muniţii inteligente ghidate prin GPS şi prin sistem inerţial, MApN are și alte sisteme de rachete, bazate de modele sovietice.
Instituția arăta, cu ceva timp în urmă, că forţele armate române au în înzestrare aruncătoare de proiectile reactive nedirijate calibru 122 mm şi lansatoare multiple de rachete multiple LAROM, pentru proiectile reactive nedirijate calibru 122 mm – GRAD şi rachete calibru 160 mm cu submuniţii LAR MK-4. „Sistemele multiple de rachete aflate în dotare prezintă limitări privind combaterea ţintelor la distanţe peste 45 Km şi pot lansa numai proiectile reactive nedirijate, cu o precizie relativă. Acestea nu pot combate ţinte punctuale şi ţinte situate la distanţe mai mari de 45 de kilometri”, arată MApN.
LAROM este un aruncător de proiectile reactive dezvoltat de către firma Aerostar Bacău din România și firmele Elbit și IMI din Israel. Acest sistem artileristic are la bază aruncătorul APRA-40, o variantă locală a sistemului sovietic BM-21 GRAD. MApN are 48 de astfel de sisteme de rachete
Veactorii Mk-4 calibru 160 milimetri sunt nedirijați și au o rază de angajare între 20 și 45 de kilometri, iar cei de calibru 122 milimetri pot atinge 20 kilometri.
