Reformă: Orașele vor avea minim 20.000 de locuitori. Comunele, cel puțin 5.000. În județ, un singur municipiu

Profesorul Cristian Păun de la ASE spune pentru Newsweek România că Administraţia locală ar trebui să treacă printr-o reformă consistentă. Scopul acestei reforme este să nu mai consume sume atât de mari de la buget, ci atât cât este necesar pentru o mai bună funcţionare.

Există 320 de orașe, dintre care 103 sunt clasificate ca municipii. România are 41 de judeţe. Sunt în toată ţara 2.800 de comune. Păun susţine că trebuie stabilite nişte praguri minime, de exemplu cel puţin 2.000 - 5.000 de locuitori o comună şi cel puţin 20.000 de locuitori un oraş.

Economistul este adeptul formării conurbaţiilor - pe care le numeşte zone metropolitane - care să aibă un singur primar şi cartierele să aibă manageri. Cristian Păun dă exemplul Alba Iuliei natale şi a judeţului Alba.

Cristian Păun: Reforma Administrației - Un singur municipiu într-un județ. Orașele, peste 20.000 de locuitori

Profesorul Păun spune că trebuie stabilite criterii, bazate pe numărul de populaţie, în urma unor recensăminte locale, pentru definirea localităţilor care sunt municipii şi oraşe. De exemplu, un oraş ar trebui să aibă poate cel puin 20.000 de locuitori. Cristian Păun dă exemplul Braşovului apoi, când se referă la definirea clară a noţiunii de "municipiu".

"Ar trebui puse criterii clare: nu mai poate fi oraș sub 20.000 de locuitori, de exemplu. Se face un recensământ local. Localitățile cu sub 20.000 de locuitori nu se vor mai numi orașe.

N-ai de ce să ai mai multe municipii, într-un județ. E paradoxul acela: municipiul Săcele, lângă municipiul Brașov. Ce Dumnezeu, distanța dintre ele e o tablă, nici un kilometru nu cred că este între ele.

Citeşte şi: Care este cel mai sărac oraș din România? Mulți oameni nu au un loc de muncă

Săcele e oraș-satelit, un cartier, dar se numește altfel. Codlea. Ghimbav, la fel. Nu știu dacă sunt municipii, dar sunt la fel. Şi Râşnovul. Acestea toate trebuie incluse în zona metropolitană a Braşovului.

Inclusiv Predealul. Toate sunt astăzi într-o zonă metropoitană, împreună. Zona metropolitană Brașov. Există și o tablă, care ne spune: "Ați dat în zona metropolitană Brașov".

Ea conține vreo șase orașe, fiecare cu primarul lui, fiecare cu consiliul lui de primărie, ceea ce nu e în regulă."

Citeşte şi: Care sunt cele mai periculoase orașe din România. Bucureștiul nici nu prinde Top 10

Cristian Păun revine la ideea cu un singur primar pentru întreaga zonă metropolitană şi city manageri numiţi pentru cartierele sau oraşele-satelit din componenţă. Păun spune că nu mai este obligatoriu ca municipiile să se numească astfel. Aceste municipii trebuie să fie unul singur pe judeţ şi să se numească doar astfel: "reşedinţă de judeţ".

"Zona asta metropolitană trebuie să aibă un singur primar, un singur consiliu care să decidă. Eventual, pentru aceste zone, comunități mai mari, se poate lua decizia tot așa: de la 5000 de locuitori în sus, o structură administrativă de tipul celei cu un city manager sau community manager, care să facă treabă, pentru anumite servicii.

Eu nici n-aș mai spune municipiu decât reședinței de județ. Și aș scoate clasificarea numită "municipiu", dar reședința de județ sau de regiune sau ce o să fie acolo este asta."

Citeşte şi: Comunități pe cale de dispariție. Un sat din România are zero locuitori în acte. Unde sunt oamenii

Profesorul se referă apoi la comune. El consideră că este mult să avem 2.800 de comune în toată ţara. Ca şi la oraşe, spune că ar trebui stabilit un număr minim de locuitori, sub care o localitate nu se poate numi astfel. 

"Nu ar trebui să se mai numească comună nici o localitate cu sub 2000 – 5000 de locuitori. Putem merge chiar până la 5000 de locuitori.

Noi avem acum comune cu câteva sute. Un bloc mai mare, cu cinci scări, în București, are mai mulți locuitori decât o astfel de comună, care are primar, nouă consilieri, fonduri de salarii pe la vreo 200.000 de euro pe an.

E ceva inimaginabil cum este administrată astăzi România. Nu mai merge așa. Oamenii aceia pur și simplu e clar că-și iau banii pentru o muncă mult prea redusă. O comună poate avea mai multe comunități în interiorul ei, numite sate."

Cristian Păun dă apoi exemplul  oraşului Alba Iulia, natal, şi al judeţului Alba. Pe 12 kilometri, ieşi din Alba Iulia, treci prin Lancrăm şiintri în Sebeş. La fel, spune el, spre Cluj, Teiuşul şi Aiudul ar trebuie să formeze o altă zonă metropolitană. De asemenea Zlatna, Abrud şi Cîmpeni.

"La mine, la Alba, e aşa: Alba Iulia este legată deja aproape constant, prin șosea și case, cu Lancrămul, unde s-a născut Lucian Blaga, și după Lancrăm este Sebeș-Alba. Toate astea se întâmplă pe o distanță de 12 km. Şi Alba Iulia, şi Sebeş sunt muncipii, Alba Iulia fiind reședință de județ.

3-4 primării mari într-un judeţ

Mergând către Cluj, la 18 km este Teiuş, care este și el este municipiu, dar între el și Alba este Oarta, acum acolo e Albalact, e Avicola de la Alba Iulia, Transavia, are tot felul de făbricuțe, iar la exterior au autostrada, care le leagă foarte repede.

Aiudul ar trebui să fie cu Teiuş şi cu Sebeşul într-o zonă metropolitană. Zlatna poate să formeze o altă zonă metropolitană, fără probleme, cu Abrudul şi Cîmpeniul."

Pe scurt, sintetizând, gândirea economistului este că problemele administrative se rezolvă-ntr-un judeţ cu trei patru primării mari. De la 15 oraşe, rămâi cu cinci şi reduci astfel bugetele. Apoi dă exemple de localităţi cu foarte puţin locuitori care sunt ineficiente administrativ.

Fără cheltuieli cu salariile

"Într-un județ, rezolvi problemele cu trei-patru primării mari de orașe, în loc de toată nebunia pe de acum. Dacă reduci numărul de orașe de la 15 la cinci, reduci bugetele aferente cu două treimi.

Nu mai ai cheltuielile cu salariile. Celelalte cheltuieli probabil că le vei avea, dar sunt acoperite de taxele locale. Ai tot interesul să faci infrastructură.

Banii pe care tu îi eliberezi, cei 200.000 de euro pe an, de la salariile din Domașnea (n. red.: 1.053 de locuitori), Ceru Băcăinți (n. red.: 264 de locuitori), comune din Alba cu câteva sute de locuitori, poți să-i aloci către infrastructură, microbuze care să aducă copiii la școlile mai bune."

Educaţie de calitate

Cristian Păun explică apoi că, în viziunea sa, reforma aceasta ajută la o mai bună educaţie şi la dezvoltarea comunităţilor locale. Copiii nu vor mai fi izolaţi pe munte, pentru că refaci infrastructura şi reintroduci autobuze şcolare. Profesorii vor fi impulsionaţi, pe de altă parte, să vină mai spre mediul rural şi să predea aici, ridicând nivelul de educaţie.

"Faci interconectivitate în interiorul zonei metropolitane, în interiorul comunității. Nu mai ții toate școlile, ţii școală într-una mai importantă. Vei avea și medici, care vor rămâne acolo.

Şi profesori într-o măsură mai mare, care vor dori să rămână în astfel de localități, care sunt mai izolate, prin munte. Ele nu vor mai fi izolate prin munte, vor fi undeva mai jos, într-o zonă mai accesibilă, și atunci copiii îi aduci la școală. Poate că refaci un pic infrastructura.

Internatele pentru licee sunt importante. Noi aveam în Alba Iulia aproape 20% dintre colegii noștri din localitățile din jur, erau de pe munte, veneau și stăteau la internat. Aveau cazare asigurată.. Mult mai ieftin este să ai un internat în funcțiune și să aduci copiii către liceu, decât să ai liceu în Abrud."

Concluzie. Nu este normal ca un stat să consume sume uriaşe de bani, pentru a administra prost o regiune geografică, din care nu se obţin venituri suficiente la buget, care să acopere cheltuielile administrative.

Este firesc să se facă eforturi, pentru a se găsi soluţii de creştere a competitivităţii locale, iar asta se realizează prin orice alte metode decât prin înstăpânirea unei administraţii locale ineficiente şi dezvoltate arborescent.

Ideea unui număr minimal de primării şi consilii locale, înlocuite de conduceri executive de forţă, cu mandat limitat, sub controlul primarului zonei metropolitane, este tipic liberală şi a dat rezultate pozitive. De urmărit însă evitarea exceselor.