Dacă vă gândiți să vă faceți un tatuaj, aveți grijă la cerneala roșie, care poate conține substanțe chimice asociate cu cancerul.
Anul trecut, rezultatele alarmante ale unui nou studiu suedez au sugerat că tatuajele ar putea crește riscul de a dezvolta un tip mortal de cancer.
Cei care au tatuaje au un risc cu 21% mai mare de a dezvolta limfom, un tip de cancer al sângelui, comparativ cu cei care nu au tatuaje, au descoperit cercetătorii de la Universitatea Lund, scrie Daily Mail.
Tatuajele roșii au fost asociate cu un anumit tip de cancer. Care este explicația
Limfomul este un tip de cancer care afectează celulele albe din sânge, care sunt esențiale pentru combaterea infecțiilor.
Citește și: Ce produse pe care le folosești în casă, la curățenie, te pot îmbolnăvi de cancer
Se presupune că această legătură este cauzată de substanțele chimice cancerigene din cerneala de tatuaj, care provoacă o reacție atunci când sunt injectate în piele.
Tatuajele roșii au fost asociate cu un anumit tip de cancer. Care este explicația - Foto: Freepik (Imagine cu rol ilustrativ)
Studiul a descoperit că organismul interpretează cerneala ca un corp străin, astfel încât activează sistemul imunitar, provocând o inflamație de grad scăzut care poate declanșa cancerul.
Mai precis, s-a descoperit că pigmentul din cerneala roșie provoacă cele mai periculoase reacții cutanate.
Citește și: STUDIU Tatuajele pot crește riscul apariției cancerului. Cum poate apărea limfomul la cei tatuați
Acest lucru se explică prin faptul că cerneala poate conține compuși precum cadmiul, mercurul sau oxidul de fier, substanțe care au fost asociate cu apariția cancerului.
Dacă sunteți hotărât să vă faceți un tatuaj cu culoarea roșie, se recomandă alegerea cernelii roșii cu naftol.
Studiul suedez, publicat anul trecut, a identificat persoane cu limfom cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani folosind registrele populației, apoi le-a comparat cu un grup de control de același sex și vârstă, dar fără diagnostic de limfom.
Citește și: Vești bune, pentru părinți. Saloanele, obligate să le ceară acordul pentru tatuaje și piercinguri
Participanților li s-a dat apoi un chestionar despre factorii de stil de viață pentru a vedea dacă aveau tatuaje sau nu.
Aproximativ 1.400 de persoane cu limfom au răspuns la chestionar, precum și 4.193 de persoane din grupul de control.
În grupul cu limfom, 21% (289 de persoane) erau tatuate, în timp ce 18% (735 de persoane) erau tatuate în grupul de control.
„După luarea în considerare a altor factori relevanți, precum fumatul și vârsta, am constatat că riscul de a dezvolta limfom era cu 21% mai mare în rândul persoanelor tatuate”, a declarat Christel Nielsen, cercetătoarea de la Universitatea Lund care a condus studiul.
Cercetătorii au emis ipoteza că dimensiunea tatuajului ar putea avea un impact asupra riscului de limfom și au considerat că un tatuaj pe tot corpul ar putea fi asociat cu un risc mai mare de cancer.
Cu toate acestea, rezultatele au arătat că suprafața tatuată a corpului nu are importanță.
Cercetătorii au scris în revista eClinicalMedicine că nu sunt siguri de motivul pentru care s-a întâmplat acest lucru.
„Se poate doar specula că un tatuaj, indiferent de dimensiune, declanșează o inflamație de grad scăzut în organism, care la rândul său poate declanșa cancerul. Imaginea este astfel mai complexă decât am crezut inițial”, a declarat Nielsen.
În continuare, cercetătorii intenționează să studieze dacă există o legătură între tatuaje și alte tipuri de cancer.
Există diferite tipuri de limfom, dar două sunt principale: non-Hodgkin și Hodgkin.
Limfomul Hodgkin este un tip de cancer care apare în celulele albe din sânge. Este numit după Thomas Hodgkin, un medic englez care a identificat pentru prima dată boala în 1832.
Rata de supraviețuire pe cinci ani pentru această boală este de 89%.
În cazul limfomului non-Hodgkin, rata de supraviețuire este de aproximativ 83% dacă boala este localizată într-o singură regiune.
Limfomul apare atunci când celulele albe din sistemul limfatic suferă mutații și se transformă în celule canceroase cu creștere rapidă, care nu mor.
Celulele mutante se adună adesea în ganglionii limfatici — glande care filtrează deșeurile din gât, inghinală, abdomen și axile — formând mase canceroase.
Ca în cazul majorității tipurilor de cancer, majoritatea mutațiilor genetice apar spontan, fără o cauză identificabilă.
Totuși, cercetările sugerează că prezența unor virusuri precum HIV, un sistem imunitar slab sau o boală autoimună pot crește riscul de îmbolnăvire.
