Sfântul Apostol Andrei, 30 noiembrie, sărbătoare cu cruce roșie. Noaptea în care fetele îşi află ursitul
Sfântul Apostol Andrei e prăznuit pe 30 noiembrie. E sărbătoare cu cruce roșie în calendarul ortodox. Această zi marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sf. Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.
Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României, este sărbătorit de Biserică în ziua de 30 noiembrie.
Aceasta este o sărbătoare cu cruce roșie, fiind una dintre zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului. De asemenea, 30 noiembrie este zi liberă legală în România. Anul acesta, sărbătoarea Sfântului Andrei cade într-o zi de duminică.
Sfântul Andrei, 30 noiembrie. Noaptea în care fetele îşi află ursitul
Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, în amintirea prezenţei pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul.
Majoritatea acestor denumiri ale sărbătorii sunt influențate de religia creștină, dar denumiri precum Ziua lupului, Gădinețul șchiop și Noaptea Strigoilor arată faptul că în trecut, sărbătoarea era legată de cultul strămoșilor, comunicarea cu spiritele, înfățișate ca lupi sau strigoi, fiind una „totală” în noaptea de 29 spre 30, scrie Marcel Lutic în cartea sa, „Timpul Sacru”
Se spune că în noaptea aceasta, lupii încep să vorbească. Strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.
Citește și: Sfântul Apostol Andrei, 30 noiembrie. Tradiții și superstiții de Noaptea Strigoilor
Credința în strigoi provine de la convingerea din trecut că sufletele morților revin printre cei vii. Conform legendelor din popor, ar exist adouă tipuri de strigoi, cei vii, numiți vidme, pircolici sau tricolici, care se pot transforma în lupi, și strigoii-morți, numiși stafii, vampiri sau moroi, mai spune Marcel Lutic.
Conform tradițiilor, nu e bine să te plimbi pe afară în această noapte, fiindcă riști să te întâlnești cu lupii și moroii.
Ca să te protejezi de lupi şi să nu-i aduci în apropierea casei şi gospodăriei, e bine să nu îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu dai gunoiul afară, scrie alba24.ro.
Citește și: Sfântul Andrei, 30 noiembrie, ziua în care lupul îşi vede coada. Ce supersitiţii mai sunt?
În noaptea de 29 spre 30, spiritele devin periculoase, fiindcă ele aduc boli şi nefericire.
Usturoiul este folosit pentru apărarea gospodăriei – uşile şi ferestrele casei, grajdurile, coteţele erau unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele sau se atârnau cununi împletite, de usturoi.
O altă tradiție importantă de Sf. Andrei este aflarea ursitului. Fetele pregăteau o turtă din făină de grâu, cu multă sare, coaptă pe plita sobei și o mâncau înainte de culcare.
Citește și: Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României - Tradiţii şi obiceiuri
Se zicea că băiatul care se arăta în vis pentru a-i aduce apă fetei era ursitul, scrie crestinortodox.ro.
De asemenea, fetele care voiau să-şi afle ursitul puneau sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul acestuia să le apară în vis.
Citește și: Grâu la încolțit de Sfântul Andrei. De ce și cum se pune și ce să faci cu el. Tradiții cu NOROC
În ajunul zilei de Sfântul Andrei, femeile pun boabe de grâu într-un vas cu apă, care trebuie să încolțească până de Crăciun.
Se spune că, dacă grâul încolțește rapid și uniform, anul care urmează va fi unul plin de belșug, sănătate și fericire.
Dacă, însă, grâul nu încolțește sau crește neregulat, este considerat un semn de nenorocire, iar anul ce vine ar putea fi mai greu.
Citește și: Sfântul Andrei este ocrotitorul României. Până la vârsta de șapte ani nu a scos un cuvânt.
Calendar creștin ortodox 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei
Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.
În România, Sfântul Andrei este socotit drept cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri.
În Dobrogea există Peștera Sfântului Andrei, descoperită în jurul anului 1943 în comuna Ioan Corvin.
Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roşie încă din 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României.
Acelaşi for de conducere al Bisericii a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată sărbătoare bisericească naţională.
Cinstitul Cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a fost adus pentru prima dată în țara noastră la Iași, în 1996, de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, şi în anul 2011, pe 24 octombrie, de hramul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. De aici a fost dus și la Sibiu, apoi la Alba Iulia, scrie doxologia.ro.
Povestea Sfântului Andrei
Numit și „Cel dintâi chemat”, Sfântul Andrei a fost primul apostol care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la propovăduirea Evangheliei.
El s-a născut în Betsaida Galileia, pe ţărmul Lacului Ghenizaret, la nord de Israel. Conform Sfintei Scripturi, Andrei era fratele lui Simon Petru, ambii fiind pescari și lucrând cu tatăl lor.
Alături de ceilalți Apostoli, îl urmează și însoțește pe Mântuitorul pe drumurile Țării Sfinte. Asistă și la foarte multe minuni pe care Hristos le-a făcut atât timp cât El a fost pe Pământ. De asemenea, Andrei a văzut și Patimile Domnului.
Sfantul Apostol Andrei a fost martirizat la Patras, în Grecia. Nu cunoaștem cu exactitate anul morții sale, însă se presupune că ar fi fost în timpul uneia dintre persecuțiile lui Nero (54-68) sau Dioclețian (81-96).
A fost răstignit pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi drept „Crucea Sfântului Andrei”, mai scrie doxologia.ro.