Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, este sărbătorit de Biserică în ziua de 30 noiembrie.
Pe vremuri, în funcție de regiune, această sărbătoare avea și alte denumiri: Sântandrei, Moș Andrei, Andrei cap de iarnă, Andrea, Îndrea, Undrea sau Ziua lupului, Gădinețul șchiop sau Noaptea Strigoilor.
Sfântul Andrei, 30 noiembrie. Tradiții și superstiții de Noaptea Strigoilor
Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, în amintirea prezenţei pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul.
Citește și: Grâu la încolțit de Sfântul Andrei. De ce și cum se pune și ce să faci cu el. Tradiții cu NOROC
Majoritatea acestor denumiri ale sărbătorii sunt influențate de religia creștină, dar denumiri precum Ziua lupului, Gădinețul șchiop și Noaptea Strigoilor arată faptul că în trecut, sărbătoarea era legată de cultul strămoșilor, comunicarea cu spiritele, înfățișate ca lupi sau strigoi, fiind una „totală” în noaptea de 29 spre 30, scrie Marcel Lutic în cartea sa, „Timpul Sacru”
Se spune că în noaptea aceasta, lupii încep să vorbească. Strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.
Credința în strigoi provine de la convingerea din trecut că sufletele morților revin printre cei vii. Conform legendelor din popor, ar exist adouă tipuri de strigoi, cei vii, numiți vidme, pircolici sau tricolici, care se pot transforma în lupi, și strigoii-morți, numiși stafii, vampiri sau moroi, mai spune Marcel Lutic.
Conform tradițiilor, nu e bine să te plimbi pe afară în această noapte, fiindcă riști să te întâlnești cu lupii și moroii.
Citește și: Ce nu ar trebui să faci în „Noaptea strigoilor”? Tradiții și superstiții de Sf. Andrei
Ca să te protejezi de lupi şi să nu-i aduci în apropierea casei şi gospodăriei, e bine să nu îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu dai gunoiul afară, scrie alba24.ro.
În noaptea de 29 spre 30, spiritele devin periculoase, fiindcă ele aduc boli şi nefericire.
Usturoiul este folosit pentru apărarea gospodăriei – uşile şi ferestrele casei, grajdurile, coteţele erau unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele sau se atârnau cununi împletite, de usturoi.
Citește și: Sfântul Andrei este ocrotitorul României. Până la vârsta de șapte ani nu a scos un cuvânt
O altă tradiție importantă de Sf. Andrei este aflarea ursitului. Fetele pregăteau o turtă din făină de grâu, cu multă sare, coaptă pe plita sobei și o mâncau înainte de culcare.
Se zicea că băiatul care se arăta în vis pentru a-i aduce apă fetei era ursitul, scrie crestinortodox.ro.
De asemenea, fetele care voiau să-şi afle ursitul puneau sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul acestuia să le apară în vis.
În ajunul zilei de Sfântul Andrei, femeile pun boabe de grâu într-un vas cu apă, care trebuie să încolțească până de Crăciun.
Se spune că, dacă grâul încolțește rapid și uniform, anul care urmează va fi unul plin de belșug, sănătate și fericire.
Dacă, însă, grâul nu încolțește sau crește neregulat, este considerat un semn de nenorocire, iar anul ce vine ar putea fi mai greu.