Misterul „Sălii Hologramelor” din Bucegi. La 26 iulie 2010, un elicopter israelian de transport tip Sikorsky CH-53, care lua parte la exerciţiul aerian româno-israelian ''Blue Sky 2010'', s-a prăbuşit în zona Fundata-Zărneşti, Colţii Ţapului (judeţul Braşov) din masivul Bucegi, fără a exista supravieţuitori.
La bordul aparatului se aflau şase militari israelieni şi unul român. Oficial, cauza accidentului a fost una, dar unii martori la tragedie au povestit cu totul altceva.
Misterul „Sălii Hologramelor” din Bucegi. Legătura cu prăbușirea unui elicopter militar israelian, în 2010
În urma anchetei, varianta oficială a cauzelor tragediei, dată publicității după aproape un an a susținut că echipajul elicopterului nu avea o pregătire suficientă în vederea unor operaţiuni de zbor şi manevre complexe, la altitudine joasă, în condiţii meteorologice dificile (ceaţă densă, vânt în rafale, givraj etc), conform portalului Jevish.ru, citat de evenimentulistoric.ro.
Dar au existat mărturii care susțineau cu totul altceva, în legătură cu motivele prăbușirii elicopterului militar.
Firește, mulți ar considera aceste lucruri ca făcând parte doar dintr-o altă teorie a conspirației ori dintr-un scenariu SF, dar fiecare decide ce anume alege să creadă.
Ca să înțelegem mai bine, trebuie să ne întoarcem un pic în timp. În 1968 a fost înființat de Nicolae Ceaușescu un departament ultrasecret al fostei Securităț, numit „Departamentul Zero” sau, pe scurt, DZ, preluat, după 1990 de Serviciul Român de Informații, dar și-a păstrat o marjă largă de autonomie.
Obiectivul acestuia era să cerceteze fenomenele neobişnuite sesizate pe teritoriul României, iar cea mai importantă misiune a fost cercetarea extrasenzorială a Munţilor Bucegi.
Citește și: Unde se afla Kogaion, muntele sacru al dacilor? De ce era atât de important?
Și asta, întrucât rapoartele indicau zone energetice deosebite precum şi existenţa unei galerii subterane imense ce uneşte mai multe peşteri din Carpaţi.
Mai mult, în apropierea Vârfului Omu, a fost identificat cel mai important Centru energetic natural al Planetei, denumit şi „Cardines Mundi”.
În 1981, „Departamentul Zero”, a fost solicitat să intervină într-o zonă muntoasă, la Întorsura Buzăului. Zona era foarte retrasă şi aproape nelocuită.
Potrivit site-ului deveghepatriei.wordpress.com, citat de sursazilei.ro, doi fraţi alpinişti se antrenau escaladând o stâncă înaltă şi relativ izolată din masivul muntos, cu pereţi abrupţi. Unul dintre ei a urcat până pe la trei sferturi din înălţimea stâncii, unde a observat nişte semne bizare săpate în piatră şi aproape erodate de timp.
Când a ajuns sus, pe platforma îngustă a stâncii, s-a aplecat şi a ridicat un obiect ciudat de culoare galbenă care semăna cu un lanţ, dar în clipa următoare a dispărut brusc sub privirea înmărmurită a fratelui său care se afla jos, la baza stâncii.
A fost alertată Miliţia, au fost anunţaţi părinţii, aflaţi la Brăila. Iniţial, autorităţile l-au bănuit, pe cel care i-a chemat, că le ascunde adevărul. Însă tatăl fraţilor, fost alpinist, a escaladat şi el stânca, a ridicat obiectul, şi a dispărut instantaneu în faţa a mai mult de zece martori.
Au sosit imediat la faţa locului mai mulţi ofiţeri de Securitate de la Bucureşti, care au anunţat DZ în aceeaşi seară. Zona a fost izolată de o echipă militară pe o distanţă de o sută de metri în jurul stâncii.
Reprezentanţii unei alte Direcţii din Securitate s-au ocupat cu dezinformarea sătenilor şi liniştirea martorilor oculari.
În zilele următoare un elicopter a fost folosit pentru a cerceta de sus stânca respectivă. Obiectul era un gen de pârghie ancorată în piatra stâncii. Nu se ştie cine, cum, şi de ce a făcut-o. Scrierea de pe stâncă a rămas necunoscută. Semnele păreau foarte vechi.
Lipsiţi de experienţă şi cuprinși de panică, cei responsabili au dinamitat stânca. Dar în locul ei a continuat să rămână un contur străveziu de culoare verde deschis, ca un abur uşor. După câteva zile însă, a dispărut şi el, definitiv.
După 1990 intră în scenă un personaj numit Cezar Brad, care a fost numit director tehnic al DZ. Acesta va deveni sursa informațiilor scurse către presă despre evenimentele uluitoare ce aveau să urmeze.
Citește și: Misterul muntelui din România care ar dispărea la anumite ore. Ce comori s-ar ascunde aici?
În 2002, Pentagonul, care derulează diverse programe militare secrete şi de spionaj geodezic, folosind mai mulţi sateliţi geostaţionari de înaltă tehnologie, a reperat o structură aparte într-o anumită zonă a munţilor Bucegi și anume un mare spațiu gol ce nu prea își avea rostul acolo.
În primul rând, respectivul spaţiu identificat în interiorul muntelui nu avea corespondenţă cu exteriorul, ci începea direct din interiorul acestuia, la o anumită distanţă de panta acestuia.
În al doilea rând, avea forma unui tunel foarte regulat care cotea brusc spre centrul muntelui, sub un unghi de 26 de grade, traseul lui fiind perfect plan.
Intrigați, americanii au decis ca, în colaborare cu câțiva specialiști români, să foreze și să analizeze spațiul respectiv, lucru ce s-a întâmplat în ultimile zile ale lunii iulie 2003.
Procesul a fost unul foarte complicat, din cauza anomalilor magnetice și energetice ale interiorului muntelui, existnd chiar și victime în rândul celor prezenți acolo.
În cele din urmă, s-a reușit, totuși, ajungerea la spațiul gol identificat inițial de sateliți. Era vorba de ceea ce a a fst denumit „Sala Hologramelor” sau „Sala Proiecțiilor”.
Aceasta are o înălţime de 30 de metri şi o lungime de 100 metri, fiind delimitată de alte spații existente acolo de scuturi energetice.
În ea, cel puțin dezvăluirilor făcute de Cezar Brad și preluate de sursa citată, sar afla zece mese uriașe din piatră, din care sunt proiectate holograme cu informații din istoria omenirii.
Nici una dintre mese nu are o înălţime mai mică de doi metri. Pe grosimea plăcii de deasupra sunt tăiate în relief, cu precizie, semne diferite dintr-o scriere nemaivăzută care seamănă cu caracterele cuneiforme din antichitate.
Scrierea conţine şi simboluri mai generale, cum ar fi triunghiul şi cercul. Deşi semnele nu sunt vopsite, ele ies în evidenţă printr-o uşoară radiaţie fosforescentă, în culori diferite de la o masă la alta.
La apropierea de oricare dintre mese, se activează simultan pe suprafaţa ei o proiecţie holografică care prezintă aspecte dintr-un anumit domeniu ştiinţific. Imaginile tridimensionale sunt perfecte şi foarte mari, cu o înălţime de aproape doi metri şi jumătate.
În mijlocul sălii se află și o instalație de emisie mentală cu ajutorul căreia se pot efectua călătorii în timp, dar nu fizic, ci la nivel de conștiință. Acea instalație pare concepută pentru ființe uriașe ca statură, însă a putut fi utilizata si de specialiștii care au descoperit-o.
Vizionarea acelor proiecții a dezvăluit o cu totul altă istorie a Pământului și a omenirii, decât cea pe care o știm azi.
Un alt detaliu extrem de interesant îl reprezintă cele trei tuneluri ce se desprind din „Sala Hologramelor”.
Pentru explorarea acestora americanii au adus logistică militara și autovehicule special create pentru deplasările prin cele trei tuneluri. De asemenea, a fost creată o echipă de elită de 16 oameni, alcatuita din șase americani și zece români.
Tunelul din stânga are celălalt punct de legătură în Egipt, într-un ansamblu secret şi încă nedescoperit care s-ar afla sub nisip, între Sfinx şi Marea Piramidă de pe platoul Gizeh, lângă Cairo, după cum scrie harigromosteanu.ro.
Tunelul din dreapta are corespondenţă cu o structură care, de asemenea, se află în interiorul unui munte din Podişul Tibet.
Aceasta este însă mai mică decât cea din munţii noştrii şi nu atât de complexă. Din acest al doilea tunel există ramificaţii secundare care conduc într-o zonă din subsolul Buzăului, aproape de curbura Carpaţilor, iar o alta se îndreaptă spre şi face conexiunea cu structura din subsolul Irakului, lângă Bagdad.
De la aceasta, în continuare, mai există o ramificaţie până în subsolul podişului Gobi din Mongolia.
Al treilea tunel, care era plasat central în Sala Proiecţiilor, face obiectul - conform spuselor lui Cezar Brad, citat de site-ul menționat mai sus - unui secret la nivel mondial, asupra căruia SUA dorea garanţii foarte ferme de păstrare a tăcerii asupra acestuia.
La acel moment, nici Cezar Brad şi nici generalul Obeadă, șeful Departamentului Zero, nu cunoşteau informațiile respective.
Ulterior, o sursă neoficială ar fi dezvăluit că tunelul central coboară în interiorul scoarţei planetei şi chiar că o depăşeşte pe aceasta, fără a oferi mai multe elemente.
Citește și: Misterul Sfinxului din România despre care se crede că ar fi Hercule. Arată ca un chip omenesc
Dar care e legătura cu prăbușirea elicopterului militar israelian din 2010?
Tot pe blogul deveghepatriei.wordpress.com, citat de evenimentulistoric.ro, apare și explicația, sub forma unei mărturii făcute, sub protecția anonimatului, de un general din cadrul Direcției Generale de Informații a Armatei.
Printre altele, acesta susținea că locul prăbușirii elicopterului a fost, de fapt, aproape de platoul din jurul Sfinxului din Bucegi, dar, pentru a nu se face legătura cu spațiul secret descoperit în 2003, rămășițele epavei și ale celor care și-au pierdut viața au fost mutate cu 10 kilometri mai departe.
„Soldații și ofițerii români care monitorizau platoul din jurul Sfinxului, unii dintre ei fiind cu mintea aproape pierdută, au relatat următoarele lucruri:
„Am ajuns acolo și singuri au încărcat elicopterele în timp ce noi monitorizăm zona cu atenție. Când s-au ridicat în aer pământul a început să se cutremure ușor și nu am dat importantă foarte mare acestui lucru, am spus că totul ține de vibrațiile de la elice.
Cinci secunde, zece secunde, oricum un interval de timp foarte scurt și dintr-o dată pământul a început să se cutremure la modul cel mai serios cu putință și ne-am speriat… am spus că este un cutremur foarte puternic.
Vântul a început să bată cu putere și habar nu am avut când s-a transformat într-un adevărat taifun și majoritatea dintre noi am fost aruncați la pământ.
Deasupra copacilor au apărut câteva sfere de culoare albă ce păreau încărcate electric și imediat au început să se mărească cu repeziciune și să capete forme unor bătrâni îmbrăcăți în haine albe. (...)
Unii dintre noi spun că au văzut destul de clar o mâna imensă, ceva fantomatic că un abur, cum a apucat elicopterul și efectiv a dat cu el de pământ.
Habar nu avem cât a durat totul, minute sau secunde nu putem să ne dăm seama, dar am văzut elicopterul la pământ și din el se scurgea ceva ca un metal în stare lichefiată și trupurile erau carbonizate, unele dintre ele făcute cenușă.
În haosul creat ofițerii superiori au început să urle și să amenințe că cine se ridică de jos este împușcat fără somație.
Unii dintre noi au leșinat, alții au început să vomeze foarte puternic, o atmosfera generală de haos și panică. Ne-am apropiat cu atenție de elicopter și tot ce fusese înăuntru se transformase într-o masă lichidă de metal…
Ulterior am aflat că soldații au fost puși să mute rămășițele elicopterului la o distanță de zece kilometri pentru a nu coincide cu zona unde se prăbușiseră alte elicoptere cu mai mulți ani în urmă!”, mai spunea generalul.
Nici până astăzi, nu au fost date publicității mai multe detalii despre acest incident, iar în privința „Sălii Hologramelor”, din punct de vedere oficial, ea nu există.
