Unde se afla Kogaion, muntele sacru al dacilor? Descoperirea acestui loc sfânt pentru strămoșii notri a fost mereu o provocare pentru istoricii și arheologii români. De-a lungul timpului, mai multe vârfuri muntoase au fost „identificate” drept posibilul Kogaion.
Unde se afla Kogaion, muntele sacru al dacilor? De ce era atât de important?
Mulți au auzit de Kogaion, muntele sacru a dacilor. Și dacă nu din istorie, atunci poate din muzică, acesta fiind titlul uneia dintre piesele trupei Sfinx, condusă de regretatul Dan Andrei Aldea, de pe remarcabilul album „Zalmoxe”, din 1978.
Știm - sau presupunem - că dacii și-ar fi adorat zeitățile pe munții înalți. Cel puțin așa arăta marele istoric și arheolog Vasile Pârvan, în lucrarea „Getica”.
Dar identificarea acestor locuri a fost una dificilă și controversată de-a lungul timpului. Unii istorici au indicat Vârful Omu și Sfinxul din Munții Bucegi, Munţii Retezat, dar și Ceahlău.
Sacrul și anticul Kogaion era muntele pe care dacii îl considerau sfânt și unde îl venerau pe Zamolxe / Zamolxis, potrivit marelui geograf antic Strabon, care a trăit la începutul secolului I d.Hr.
Citește și: Care a fost cel mai bogat rege dac? De el se leagă numele faimoaselor monede de aur dacice
Zamolxe este considerat de mulți istorici drept zeul suprem din panteonul geto-dacic care, după alții, ar fi fost doar un om foarte învățat și inițiat în misterele grecești, care ar fi fost atât scav, cât și discipol al lui Pitagora, în Samos.
Strabon aminteşte, primul, de muntele sacru al geto-dacilor, pe care el îl numeşte „Kogaeonon” menţionând că acesta se afla lângă o apă vijelioasă, unde avea sihăstria şi marele preot Deceneu, cel care continua vechile funcţii ale lui Zamolxe / Zamolxis.
De fapt, Strabon a preluat informaţiile mai vechi ale naturalistului Poseidonos (135-50 î.H.).
Muntele Gugu, unul dintre cei mai puternici „candidați” la titulatura de Kogaion - Foto: lapensiuni.ro
„Zamolxes a fost pus la început preot de către geţi, iar, după aceea, el a fost proclamat însuşi zeu, şi alegându-şi un loc, unde era o peşteră, şi până la care nu putea nimeni pătrunde, a trăit acolo, întâlnindu-se numai rar cu alţi oameni, afară de rege şi de servitorii săi (…)
Şi muntele a fost considerat ca Sfânt şi-l numesc Sfânt, iar numele lui este Kogaeonon, la fel cu numele râului care curge pe lângă dânsul”, scria, printre altele, Poseidonos, potrivit lovendal.ro.
Prin urmare, cercetătorii au început să caute un munte care să îndeplinescă aceste condiții: să aibă pe vârf o peşteră şi o apă curgătoare în preajma sa.
Citește și: Marele secret al dacilor. Câte soții puteau avea strămoșii noștri? Cine se bucura de acest drept?
Dincolo de variantele menționate la început, un „candidat” puternic a devenit, în anii 40, Muntele Gugu din Masivul Retezat-Godeanu, cu o înălțime de 2291 de metri.
El se înalță undeva în apropierea Retezatului, acolo unde se întâlnesc Oltenia, Banatul, și Transilvania
Se spun multe în legătură cu acest vârf, dar unul dintre cele mai curioase lucruri este faptul că, la anumite ore din zi, muntele dispare privirii, și, în plus, au fost semnalate tot felul de fenomene luminoase stranii.
Cel care a susţinut cel mai mult identitatea lui Kogaion cu Muntele Gugu a fost savantul Alexandru Borza, în lucrarea sa „Sanctuarul dacilor” (1942).
Sfinxul din Bucegi rămâne înconjurat de multe mistere - Foto: Facebook/Guide Me
„Dacă este adevărat că a existat un munte sacru şi sfânt, Cogaionon, la daci, munte foarte înalt cu peşteră în vârf în care locuia ca un sihastru marele preot al lui Zamolxe şi citea semnele cerului, aducând şi jertfă zeului, acel munte a fost, cu cea mai mare probabilitate, muntele Gugu, cu peştera sa”, erau cuvintele cu care își începea Borza lucrarea, conform adevarul.ro.
Concluzia acestuia a venit după o analiză detaliată a, zeci de munţi de pe teritoriul României.
„Gugul este singurul munte înalt care prezintă în vârf o peşteră locuibilă, aflată departe de sate şi oraşe, totuşi accesibilă, cu o privelişte largă peste trei provincii, prezentăndu-se însuşi muntele cu poziţia sa dominantă ca o culme ce-ţi inspiră admiraţie şi veneraţie faţă de puterile mistice care ocârmuiesc lumea.
Pentru aceea cred că numai acest munte, cu numele ce aduce la forma transmisă nouă de izvoarele istoriei, poate fi „Kogaeonon”, muntele sfânt al lui Zamolxe, venerat de daci şi locuit de marele preot”, mai scria cercetătorul.
Citește și: Misterul muntelui din România care ar dispărea la anumite ore. Ce comori s-ar ascunde aici?
Pe de altă parte, un alt candidat este chiar Vîrful Godeanu (1.656 metri) din Munţii Șureanu, aflat la circa două ore de urcat din Sarmizegetusa Regia.
Printre argumente s-a numărat faptul că este înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase dacice din România, că este vizibil din zona celor mai multe dintre cetăți și că, în apropierea lui, se află ruinele capitalei dacilor.
Încă nu se știe cu certitudine care dintre acești munți ar putea merita, cu adevărat, titulatura de Kogaion, dar, dacă ne gândim la „inima” teritoriului stăpânit de daci, cel mai probabil „muntele sfânt” nu putea fi la prea mare distanță de capitala lor, aflată în Munții Orăștiei.
