Actorul George Mihăiţă s-a născut la 23 septembrie 1948, la Moreni, judeţul Dâmboviţa.
În cartea sa, ”Mihăiţă. Reconstituirea unei vieţi”, scrisă de Doina Papp, George Mihăiţă a povestit că încă de pe la 8 ani visa să devină actor.
”Cred că pe la 8 ani mă pregăteam într-un fel sau altul să devin actor. Rupeam firul de ceapă din brazdă şi luam interviuri vecinelor sau cântam la microfon. Dintr-un coteţ ceva mai mare, scoteam găinile afară şi intram eu. Era scena mea. Acolo cântam, improvizam.
La sfârşit, drept mulţumire, vecinele îmi ofereau ouă, roşii, mere, pere... («Tu, maică, să te faci artist, că eşti afurisit rău»)”.
Primii bani de buzunar i-a câştigat cântând la acordeonul cumpărat de părinţi: ”Doar trei cântece, atât învăţasem: «Periniţa», «Trandafir de la Moldova» şi «Când eram pe Ialomiţa». Le ştiu şi acum. Cu acordeonul făceam rost de bani, cântând pe la zile onomastice, botezuri”, a spus George Mihăiţă.
Citește și: Singurul actor cu 50 de roluri principale a fost marinar. După moarte se întoarce la prima dragoste
Şcoala primară a terminat-o în oraşul natal, după care a urmat Liceul de Muzică din Ploieşti. A absolvit, în 1971, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" Bucureşti, secţia Actorie, la clasa prof. univ. Sanda Manu, potrivit site-ului Teatrului de Comedie din Bucureşti, notează Agerpres.
De-a lungul anilor, s-a remarcat în numeroase piese de teatru, interpretate cu talent şi pasiune.
A avut roluri de excepţie în: "Coana Chiriţa" (1969), "Fata Morgana" (1971), "O noapte furtunoasă" (1972), "Soldatul" (1972), "Buffalo Bill şi indienii" (1973), "Jocul dragostei şi al întâmplării" (1976), "Doisprezece oameni furioşi" (1977), "Peţitoarea" (1979), "Livada cu vişini" (1979), "Harold şi Maude" (1980), "Strigoi la Kitahama" (1982), "Scaiul" (1989), "Ce ne facem fără Willy?" (1992), "Troilus şi Cresida" (1994) etc.
Printre rolurile mai recente interpretate pe scena Teatrului de Comedie se numără: Alexandr Tarasovici Ametistov în "Casa Zoikăi" de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu (2009), Laverdure în "Femeia care şi-a pierdut jartierele" de Eugene Labiche, regia Silviu Purcărete (2010) şi Agamemnon Dandanache în piesa "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija (2011), St. Clair în "În plină glorie!" de Peter Quilter, regia Răzvan Mazilu (2015), Tubal în "Shylock", după Gareth Armstrong, regia Horaţiu Mălăele (2017), Grigore Bucşan în "Breaking News", după Mihail Sebastian, regia Mircea Cornişteanu (2017) şi Grigorie în "Fierarii" după Milos Nikolic, regia Horaţiu Mălăele (2018).
Citește și: A fost „Buză de Iepure” și cel mai mare cascador al Europei. Viața zbuciumată a lui Szobi Cseh
A jucat, în special, la Teatrul de Comedie, dar a evoluat şi pe scena Teatrului din Baia Mare, Teatrului Bulandra şi Teatrului Act.
Printre cele mai cunoscute piese de teatru de televiziune în care a jucat George Mihăiţă se numără: "Vilegiatura", "Să umplem pământul cu visuri", "Doctor în filosofie", "Siciliana", "Ziariştii", "Speranţa nu moare în zori", "Căsătorie imposibilă", "Capul de răţoi", "Când vine barza", "Şeful sectorului suflete", "Îndrăzneală", "Căsnicia nu-i o joacă".
George Mihăiță este unul dintre actorii români care se bucură de o filmografie bogată
George Mihăiță a jucat în numeroase filme de succes: "Reconstituirea" (1968), "Castelul condamnaţilor" (1970), "Brigada Diverse în alertă" (1971), "Veronica" (1972), "Capcana" (1973), "Veronica se întoarce" (1973), "Filip cel Bun" (1974), "Comedie fantastică" (1975), "Ultima noapte a singurătăţii" (1976), "Mama" (1976), "Pentru patrie" (1977), "Duelul" (1981), "Capcana mercenarilor" (1981), "Saltimbancii" (1981), "Un saltimbanc la Polul Nord" (1981), "Wilhelm Cuceritorul" / "Cucerirea Angliei" (1982), "Promisiuni" (1985), "Nişte băieţi grozavi" (1987), "Zâmbet de soare" (1987), "Campioana" (1989), "Paradisul în direct" (1994), "Punctul zero" (1995), "Omul zilei" (1998), "Supravieţuitorul" (2008), "Nunta mută" (2008), "Undeva la Palilula" (2010), "Ultimul corupt din România" (2012), "Moromeţii 2" (2018), etc.
Citește și: A fost „Păcală” și „Plutonierul Căpșună”. Viața lui Sebastian Papaiani care ar fi împlinit 87 de ani
A participat la emisiuni de divertisment la Revelion 1973, Revelion 1992, Revelion 1995 şi Revelion 2002 şi a fost moderator "Careul de aur" la TVR 1. A jucat în serialele de televiziune: "Urmărirea", regia Radu Gabrea, "Muşatinii", regia Sorana Coroamă Stanca, "Agenţia matrimonială", regia Gelu Colceag, "Secretul Mariei", "Vine Poliţia!", regia Phil Ramuno, Dragoş Buliga, Anca Colteanu (2008), "Clanul" (2022), regia Anghel Damian.
De-a lungul anilor a obţinut numeroase distincţii: premiul III în cadrul Festivalului de Teatru de la Bacău cu un recital Marin Sorescu (1975); premiul Cenaclului Flacăra în 1976; Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină oferit de Asociaţia Umoriştilor Români (1994) pentru rolul din "Tersit, Troilus şi Cresida" de William Shakespeare, regia Dragoş Glagoţiu; premiul pentru cea mai bună interpretare masculină în cadrul Festivalului Naţional de Comedie de la Galaţi (2001); premiul pentru cel mai bun actor în cadrul Festivalului Naţional de Comedie, Galaţi (2007), premiul pentru cel mai bun actor în rol principal la Gala UNITER (2010), pentru rolul Alexandr Tarasovici Ametistov în "Casa Zoikăi" de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu, precizează site-ul Teatrului de Comedie din Bucureşti.
În 1990 a fost directorul revistelor "Salut", "Salut paranormal", "Salut rebusist", "Integrame Salut" şi "Sexualitatea", iar doi ani mai târziu a devenit preşedintele Clubului UNESCO Adolescenţii.
În 1998 a fost directorul revistei "Salut Generaţia Pro", iar în 2000 a devenit directorul onorific al revistei "Super". Din 2003 este directorul Festivalului Comediei Româneşti.
În anul 2012, a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti, în semn de recunoaştere şi preţuire pentru o viaţă dăruită teatrului românesc.
În 2015, a fost premiat de Institutul Cultural Român pentru întreaga activitate cinematografică, în cadrul Festivalului "Serile Filmului Românesc Timpul" de la Iaşi.
După numai un an, a primit Premiul pentru întreaga carieră la cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania de la Târgu Mureş, TIFF Mureş.
În 2018, a devenit cetăţean de onoare al Capitalei. În acelaşi an, a primit Premiul pentru întreaga carieră la cea de-a 12-a ediţie a Galei Gopo, la Teatrul Naţional ''I.L. Caragiale" din Bucureşti.
Este director al Teatrului de Comedie din Bucureşti din 2002.
