Psihologii au studiat modul în care percepția noastră asupra timpului se schimbă de-a lungul vieții. Cindy Lustig, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan, explică faptul că simțul nostru al timpului este profund influențat de perspectiva și memoria noastră, conform unui articol al TheBrighterSide.
Citește și: Trei nutrienți încetinesc procesul de îmbătrânire și protejează inima. Din ce alimente îi poți lua?
„Percepția noastră asupra zilelor, săptămânilor, anilor și a acestui tip de timp pare să fie influențată în special de perspectiva noastră: trăim momentul actual sau privim înapoi în timp?” notează Lustig. Aceasta înseamnă că modul în care percepem timpul poate depinde de faptul dacă trăim momentul sau reflectăm asupra evenimentelor trecute.
Rolul memoriei în percepția timpului
Memoria joacă un rol crucial în modul în care percepem trecerea timpului. Pentru un copil de 8 ani, o săptămână reprezintă o bucată semnificativă din experiența sa de viață. În schimb, pentru o persoană de 80 de ani, o săptămână reprezintă o fracțiune mult mai mică din viața sa, ceea ce contribuie la sentimentul că a trecut repede.
Citește și: Ce alimente pe care le consumăm cu plăcere ne îmbolnăvesc de cancer. Ultimele studii
Privind în urmă, adulții mai în vârstă descoperă adesea că lunile sau chiar anii par să fi zburat, în ciuda faptului că fiecare zi în parte poate părea lentă. Lustig explică: „Când te uiți în urmă, cu cât reprezentarea ta este mai puțin bogată, cu atât mai mult ți se va părea că timpul a trecut repede”. Aceasta înseamnă că, dacă zilele noastre sunt pline de rutine repetitive, ele se estompează în memoria noastră, făcând timpul să pară că trece mai repede.
Rutina și impactul acesteia asupra timpului
Pentru o persoană în vârstă de 80 de ani cu o rutină zilnică constantă, anii se pot amesteca, făcându-i să pară mai scurți. În schimb, experiențele noi și interesante ajută la crearea unor amintiri distincte, făcând ca zilele și lunile să pară mai lungi în retrospectivă.
Adrian Bejan, profesor universitar american la Universitatea Duke, originar din România, licențiat în inginerie mecanică, membru de onoare al Academiei Române, susține acest punct de vedere cu cercetările sale privind percepția timpului.
Citește și: Ce se întâmplă cu sistemul digestiv dacă bei Coca-Cola zilnic? Sunt mai bune sucurile fără zahăr?
„Creierele noastre sunt concepute pentru a înregistra schimbarea”, explică Adrian Bejan. Copiii, cu activitățile lor în continuă schimbare și cu experiențele lor noi, percep timpul ca fiind abundent, deoarece fiecare zi le ocupă mult timp.
Adulții pot experimenta o expansiune similară a timpului prin introducerea de noi activități în viața lor. Lustig remarcă faptul că, atunci când reflectăm la perioade pline de experiențe diverse, acestea par mai lungi datorită bogăției amintirilor noastre.
Adrian Bejan subliniază, de asemenea, modul în care procesarea informațiilor vizuale de către creierul nostru ne afectează simțul timpului. Când suntem copii, creierele noastre sunt bombardate cu imagini și informații noi, ceea ce face ca timpul să pară mai lung. Pe măsură ce îmbătrânim, frecvența noilor experiențe vizuale scade, ceea ce ne face să percepem timpul ca trecând mai repede.
Această scădere a noilor stimuli vizuali contribuie la senzația că timpul se scurge mai repede pe măsură ce îmbătrânim. Modificările fiziologice ale capacității creierului nostru de a procesa imaginile joacă, de asemenea, un rol, consolidând ideea că timpul pare să se accelereze odată cu vârsta.
Ieșirea din rutină și căutarea de noi experiențe
Deși nu putem încetini timpul la propriu, există modalități de a-l face să pară că se mișcă mai încet. Adrian Bejan sugerează ieșirea din rutină și căutarea de noi experiențe ca modalitate de a ne extinde percepția timpului.
Acest lucru poate însemna reluarea vechilor hobby-uri, explorarea unor locuri noi sau învățarea ceva nou. De exemplu, urmarea unui curs de gătit, învățarea unui instrument muzical sau călătoria într-un oraș nou ne pot îmbogăți viața și ne pot face zilele să se simtă mai pline și mai lungi.
Citește și: Creierul uman, poluat cu microplastice. Poate declanșa o boală gravă. „E o urgență globală”
Lustig subliniază importanța atenției și a implicării depline în momentul prezent. În loc să facem mai multe lucruri în același timp, concentrarea asupra unei singure sarcini poate face ca experiența respectivă să pară mai substanțială și să ne prelungească simțul momentului.
În cele din urmă, deși nu putem controla ticăitul ceasului, avem o influență semnificativă asupra modului în care experimentăm trecerea timpului. „Niciunul dintre noi nu știe cât timp avem, dar, în mod interesant, avem de fapt un mare control asupra modului în care experimentăm acest timp”, spune Lustig.
