Un singur element chimic din Tabelul lui Mendeleev a fost descoperit în România, având simbolul Te și numărul atomic 52. Povestea descoperirii sale începe în urmă cu mai bine de 200 de ani, într-o mină de aur de lângă Zlatna, în Munţii Apuseni.
Ce element din Tabelul lui Mendeleev a fost descoperit în România? Folosit la prima bombă atomică
Telurul, căci despre el este vorba, a devenit, ulterior, sursă de inspiraţie pentru una dintre celebrele opere ale marelui compozitor Wolfgang Amadeus Mozart, „Flautul fermecat”
Însă, a fost folosit și pentru a se realiza învelişul primelor bombe atomice, botezate „Micuțul” și Grăsunul” care au fost aruncate de SUA asupra orașelor japoneze Horishima și Nagasaki, pe 6, respectiv 9 august 1945.
La începutul secolului al XVIII-lea, un cioban a găsit lângă Zlatna, în Fața Băii, lângă minele din Săcărâmb (actualul județ Hunedoara), un nou zăcământ care conținea aur.
Descoperirea a ajuns rapid la urechile autorităților de la Oficiul Minier Zlatna, care au demarat activitățile de exploatare a materialului prețios.
Transilvania era sub dominație austriacă la acea vreme, astfel încât exploatarea se făcea direct de către autoritățile de la Viena.
Citește și: Catastrofa care l-a marcat și pe Nicolae Ceaușescu. „M-a impresionat mult”. Au fost 53 de morți
Specialiștii au încercat să separe aurul de restul metalelor din minereul scos din mina din Apuseni, dar nu au reușit acest lucru.
Nereușind, au solicitat prezența la fața locului a unui tânăr cercetător din Sibiu pentru analiza acestui minereu, cunoscut inițial sub numele inițial de „Faczebajer Weisses blättriges Golderz” („Minereu alb cu frunze de aur de la Fața Băii”).
Povestea telurului a început în 1792, într-o mină din Zlatna, Hunedoara - Foto: adevarul.ro.
Minereul a fost analizat de către Franz Joseph Müller von Freiherr Reichenstein (1742-1825), inspector șef al minelor din Transilvania, venit de la Sibiu.
1783 el a raportat că minereul are conținut principal de aur în aliaj cu un metal necunoscut, foarte similar cu stibiul. Müller nu a fost în măsură să identifice acest metal.
El i-a dat numele „Aurum paradoxium” sau „Metallum problematicum”, deoarece acesta nu a demonstrat proprietățile la care se aștepta de la elementul natural „stibiu”, bănuit că s-ar fi aflat în combinație cu aurul.
Citește și: Ce s-a întâmplat cu singurele rămășițe de dac găsite în România? A murit lucrând într-o mină de fier
Doisprezece ani mai târziu, Müller, încă în căutarea noului metal, a trimis o mostră chimistului german Martin Heinrich Klaproth (1743-1817).
Acesta a reușit să separe telurul și a confirmat descoperirea noului metal. În lucrarea sa citită în fața Academiei de Științe din Berlin, din 25 ianuarie 1798, Klaproth a denumit metalul „tellurium”, denumire care derivă din latină, „tellus” însemnând „pământ”, potrivit adevarul.ro.
Telurul, singurul element din Tabelul lui Mendeleev descoperit în România
În raportul său, Klaproth i-a dat credit deplin descoperitorului original, Müller von Reichenstein, dar a uitat să-l menționeze pe chimistul maghiar Paul Kitaibel (1757-1817), care în 1789 a descoperit în mod independent noul metal și l-a informat și pe Klaproth.
În 1832 s-a mai realizat un experiment și de către marele chimist suedez Jöns Jakob Berzelius, care a confirmat cercetările anterioare.
Povestea descoperirii telurului a inspirat opera „Flautul fermecat” a marelui compozitor Wolfgang Amadeus Mozart. Cum s-a ajuns la asta?
Friedrich Joseph Müller şi libretistul (n.r. - autorul textului operei) „Flautului fermecat”, Karl Ludwig Giesecke, au fost colegi de studii la Academia Regală din Schemnitz.
Giesecke a aflat de la Müller aventura şi disputa pentru paternitatea descoperirii noului element, i-a povestit-o lui Mozart, iar muzicianul a folosit-o ca sursă de inspiraţie pentru creația sa nemuritoare.
Citește și: Miliarde de euro zac abandonate în subsolul României. Vor fi investite 200 milioane de euro
În scopuri mult mai puțin pașnice, telurul a fost folosit și pentru învelișul primelor bombe atomice, aruncate asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki, care au făcut sute de mii de morți și au dus la capitularea Japoniei în Al Doilea Război Mondial.
În România, telurul poate fi găsit în minereurile de aur ale Transilvaniei, unde este găsit în compuşi ca telururi de aur, argint, mercur, nichel, cupru, bismut sau platină. România, alături de Suedia, sunt singurele țări din Europa cu potenţial natural în domeniu.
Telurul este unul dintre cele mai căutate și scumpe nemetale din lume, la ora actuală - Foto: arhiva
Pe glob, doar SUA, Rusia, China, SUA, Canada şi Australia deţin resurse naturale de telur. În 2013, Comisia Europeana l-a clasat ca ”metal critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi IT.
Necesarul, anual, de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că în următorii ani cererea s-ar putea dubla.
În cei peste 250 de ani de minerit, în mina din zona Săcărâmb - Apuseni s-au scos peste 30 de tone de aur, 55 de tone de argint şi 60 de tone de telur, potrivit unui studiu realizat de Gheorghe Udubaşa, fost director al Institutului Geologic al României.
Cercetările sale au scos la iveală că în zăcămant se găseşte de două ori mai mult telur decât aur.
Citește și: A început forajul după gaze de 40.000.000.000 € în Marea Neagră. Neptun Deep ne face unici în Europa
Dar în ciuda resurselor bogate în telur ale țării și ale relativei ușurințe cu care acesta sse poate extrage în România, zăcămintele fiind la suprafață și nu adânc îngropate sub pământ, autoritățile încă nu știu, nu pot sau nu vor să pună în valoare această rezervă aproape strategică, fapt confirmat și de geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucureşti.
„Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană.
Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut.
Acum este la îndemînă pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea.
Mi s-a spus că nu se poate deocamdată”, spunea profesorul Popescu, în 2022, pentru sursa citată.
Într-o lume în care se ajunge chiar la trocuri teritoriale doar pentru proprietatea asupra unor zăcăminte de pământuri rare, telurul rămâne doar un ubiect marginal, neinteresant pentru guvernanții români
