A mai găsi rămășițe de dac găsite în România este aproape un miracol. Și asta nu doar pentru că au trecut două milenii de la existența străbunilor poporului nostru, alături de romani, ci din cauză că dacii foloseau, în general, incinerarea ca ritual funerar pentru cei decedați.
În plus, în caz că mureau pe câmpul de luptă, timpul și pământul își făceau, implacabil, datoria, transformând în țărână orice urmă fizică a acelor trupuri.
Ce s-a întâmplat cu singurele rămășițe de dac găsite în România? A murit lucrând într-o mină de fier
Sigur că ar fi fost miraculos să ajungă până la noi rămășițele unui rege dac precum Decebal sau ale vreunuia dintre supușii săi ori chiar ale împăratului Traian.
Dar niciunul nu a beneficiat, după moarte, de tratamentul primit, de exemplu, de un faraon al Egiptului precum Tutankhamon. Prin urmare, șansele de a găsi relicve umane din acele timpuri este, practic, zero.
Cu o singură și remarcabilă excepție, datorată mediului specific în care s-a produs moartea unui dac din Antichitate: o mină de fier.
Citește și: Romanii au luat din Dacia aur de 12.000.000.000 €. De ce jaful a provocat prima criză financiară?
Cele mai vechi mine de fier din România au funcționat în Hunedoara. Dacii și romanii au exploatat zăcămintele bogate din Munții Poiana Ruscă, aflate în apropierea Hunedoarei.
Urmele lor s-au pierdut cu timpul, pentru că, în general, exploatările se făceau în carieră, însă vestigii ale mineritului antic împânzesc împrejurimile Hunedoarei.
În secolul al XIX-lea, lucrătorii minei de fier din Teliuc au făcut o descoperire rară. Într-o galerie abandonată din vechime au găsit rămășițele unui miner mort din Antichitate, când tavanul galeriei pe care o săpa s-a prăbușit peste el.
Microclimatul din galeria prăbușită a conservat parțial cadavrul unui bărbat tânăr care a trăit acum aproape două milenii.
Galerie dintr-o mină din perioada Daciei romane - Foto: adevarul.ro
Alături, a fost descoperită și „trusa” de scule pe care acesta o folosea pentru a sfredeli muntele: o daltă de miner de vreo zece centimetri, o daltă de foraj de vreo 27 de centimetri, un pic folosit la despicarea stâncii și o sapă de fier.
Citește și: Descoperire arheologică rară în România. Cum arăta trusa de scule a unui pietrar din Dacia preromană
„În total, patru unelte au fost găsite într-un puț de mină îngust, al cărui fost muncitor a fost probabil victima unei prăbușiri de mină. Până și oasele minerului zăceau acolo printre unelte, deoarece prăbușirea minei a îngropat trupul sărmanului la acea vreme.
Era un tânăr, dar, judecând după oase, trebuie să fi fost un individ prost hrănit”, arăta arheologul Teglaș Gabor, într-o lucrare publicată în 1895, conform adevarul.ro.
Lângă rămășițele de dac s-au găsit uneltele cu care muncea
Tânărul putea proveni din populația autohtonă folosită de romani la muncile grele din minerit, prin urmare a fost vorba de singurele rămășițe ale unui dac, fie el și romanizat, descoperite pe teritoriul actual al României.
La acea dată, zona Hunedoarei făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, iar soarta prețiosealor relicve a rămas necunoscută după ce au fost preluate de autorități.
La Teliuc, la ora actuală, au rămas zeci de hectare ocupate cu ruine şi dărâmături, vechi clădiri miniere scoase din uz, un tău uriaş amenajat pe locul fostei cariere a minelor Centrală şi de Est, dar şi trei halde de steril care împreună se întind pe aproape 100 de hectare, potrivit zhd.ro.
În 2022, un localnic din zona Măgura Călanului din Munții Șureanu, tot în Hunedoara, a găsit un set de obiecte metalice corodate în apropierea vechii cariere de calcar.
De acolo era extrasă piatra folosită la ridicarea cetăților dacice din Munții Orăștiei, inclusiv Sarmizegetusa Regia, capitala regatului condus de Decebal.
Ceea ce la început părea a fi simple piese vechi de fier s-a dovedit a fi o trusă completă de unelte de zidărie, prima de acest fel găsită în Dacia preromană și una dintre cele mai complete din antichitatea europeană.
Citește și: Unde ar fi ascunsă comoara regelui Decebal? Locul se află aproape de capitala dacilor, Sarmizegetusa
Uneltele, despre care se presupujne că ar fi fost ascunse în mod deliberat la baza unui copac, au fost predate Muzeului Castelului Corvinilor din Hunedoara.
Setul include 15 unelte de fier care cântăresc în total aproape 11 kilograme. Printre acestea se numără târnăcoape cu două capete, unele în formă de piramidă, în timp ce altele au dinți la un capăt, ceea ce nu se vede la uneltele grecești sau romane.
Aceste târnăcoape erau folosite pentru a lovi și a modela piatra. Există, de asemenea, dălți și vârfuri folosite pentru a sculpta și a rafina blocurile de piatră, foarte asemănătoare cu cele utilizate în prezent.
Unele dintre aceste unelte sunt similare cu cele folosite de greci și romani, în timp ce altele sunt unice, demonstrând inventivitatea dacilor.
