Catastrofa care l-a marcat și pe Nicolae Ceaușescu. „M-a impresionat mult”. Au fost 53 de morți

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 03.06.2025 - 15:06
Catastrofa care l-a marcat și pe Nicolae Ceaușescu - Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota 12/1972
Catastrofa care l-a marcat și pe Nicolae Ceaușescu - Foto: Fototeca online a comunismului românesc - cota 12/1972
Catastrofa care l-a marcat și pe Nicolae Ceaușescu
Catastrofa care l-a marcat și pe Nicolae Ceaușescu
Catastrofa care l-a marcat și pe Nicolae Ceaușescu
Catastrofa care l-a marcat și pe Nicolae Ceaușescu

Catastrofa care l-a marcat și pe Nicolae Ceaușescu a avut loc în 1980, în județul Hunedoara, într-una dintre minele din Valea Jiului. Atunci, au murit 53 de oameni, iar alți aproape 80 au fost răniți.

SHARE

Regimul Nicolae Ceaușescu n-a fost scutit de catastrofe și accidente în urma cărora și-ai pierdut viața zeci și sute de oameni. Încă din 1971, județul Hunedoara a fost epicentrul unor dezastre cumplite care au „pătat” imaginea statului comunist, la care Ceaușescu ținea atât de mult.

Catastrofa care l-a marcat și pe Nicolae Ceaușescu. „M-a impresionat mult”. Au fost 53 de morți

Ceea ce se întâmplă la Salina Praid în această perioadă în care a fost inundată de apele pârâului Corund, existând pericolul de prăbușire, nu se compară cu dezastrele din perioada regimului comunist.

Dacă acum circa 45 de case și pensiuni din zona salinei au fost evacuate de către localități, fără a exista pierderi de vieți omenești, catastrofele din anii '70-'80 s-au soldat cu zeci și zeci de morți și de răniți.

Citește și: Dezastrul uitat de la Certej. Au murit 89 de oameni. A avut loc tot în 30 octombrie, ca și Colectiv

}n statistica sinistră a morţii, atât de încărcată în istoria Văii Jiului, accidentul care a avut loc în 29 noiembrie 1980 la mina Livezeni, jude'ul Hunadoara ocupă locul al patrulea în topul accidentelor miniere.

El este depăşit doar de accidentul de la Lupeni din 1940, în care au murit 54 de mineri, de explozia de la mina Ileana din 1916, când au murit 59 de mineri şi de cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului, care a avut loc la mina Carolina, în 1922, atunci când au murit 82 de ortaci.

Astfel, în seara de 29 noiembrie 1980 a avut loc o explozie în subteranul minei de cărbune Livezeni din Valea Jiului în timp ce zeci de mineri se aflau la lucru.

Mineri intrând în șut, în mina Livezeni, în timpul regimului comunist - Foto: Agerpres (cu rol ilustrativ)

Autoritățile și salvatorii minieri s-au mobilizat în ajutorul victimelor accidentului, însă cei care au intrat în subteran pentru a evacua victimele au fost victimele unei alte explozii. În total, catastrofa a produs moartea a 53 de oameni și rănirea altor aproape 80.

Vestea sumbră a tragediei de la Livezeni a făcut înconjurul lumii, iar Nicolae Ceaușescu a transmis condoleanțe familiilor.

Nicolae Ceaușescu i-a apreciat pe minerii răniți care au lăudat partidul comunist

Dar liderul comunist s-a declarat impresionat, în schimb, nu de drama oamenilor, ci de faptul că minerii scăpați cu viață ar fi avut numai cuvinte de laudă la adresa „conducerii de partid și de stat” pentru ajutorul primit.

„M-a impresionat foarte mult o scrisoare primită de la 12 mineri care au fost accidentaţi în gravul accident de la Livezeni, în Valea Jiului.

În această scrisoare, pe care acești muncitori o trimit din spital, mulţumesc din inimă, cum spun ei, conducerii de partid şi de stat, care a înţeles situaţia lor grea şi le-a venit din primul moment în ajutor”, declara Nicolae Ceaușescu, într-un discurs din zilele care au urmat tragediei, potrivit adevarul.ro.

Ancheta dispusă imediat de guvernul comunist a durat jumătate de an, iar primele concluzii au fost prezentate în mai 1981.

Citește și: Cea mai mare catastrofă feroviară din istoria României s-a soldat cu 1.000 de morți. Unde a avut loc

„Accidentul s-a produs pe fondul unor grave încălcări ale normelor tehnice și tehnologice de exploatare în subteran a cărbunelui, precum și a celor de protecție și disciplină a muncii.

Acumulările periculoase de metan au fost posibile datorită faptului că, la punerea în funcțiune a unui abataj frontal, s-a modificat soluția din proiectul aprobat, fără a se elabora un nou proiect de aeraj și fără a se executa lucrările care să asigure debitul de aer necesar pentru prevenirea și diluarea acestor acumulări.

De asemenea, s-a montat în subteran, contrar normelor de tehnica securității, un cablu electric fără decuplare automată în caz de defecțiune.

Acest cablu s-a deteriorat și a produs scântei electrice care au aprins metanul, declanșând explozia”, informa comisia de anchetă.

Șefii minei au fost eliberați din funcții, unii dintre ei fiind puși sub urmărire penală, iar conducerea combinatului minier din Valea Jiului, dar și funcționari din ministerele Muncii și Minelor, Petrolului și Geologiei au fost sancționați.

Dezastrul de la Certej din 1971 a luat viața a 89 de oameni - Foto: apuseni.info

Accidentul cumplit de la Livezeni s-a produs la 9 ani după o altă catastrofă uriașă, petrecută la Certej, tot în județul Hunedoara, în zorii zilei de 30 octombrie 1971. 

Atunci, aproape de ora 5.00 dimineața, digul exploatării miniere Certeju de Sus s-a rupt. iar peste 300.000 de metri cubi de steril acid s-au revărsat din iazul de decantare și au năvălit peste cartierul muncitoresc din apropiere.

Valul acid de steril a înghițit într-un sfert de oră și a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării au fost distruse sau avariate.

Dezastrul a provocat 89 de morți și 76 de răniți. Cianura folosită în procesul de extracție, care se găsea în nămolul scurs, a ars hainele de pe victime. Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale. 

Deși la Primărie s-au înregistrat 82 de acte de deces, autoritățile au anunțat oficial la radio și televiziune un număr de 48 de morți, pentru a nu fi nevoite să declare doliu național, potrivit apuseni.info.

O comisie guvernamentală s-a deplasat la Certej pentru a stabili împrejurările dezastrului, însă în ancheta penală care a durat peste doi ani, nu a fost găsit niciun vinovat și nimeni nu a fost tras la răspundere pentru această tragedie.

Citește și: Cea mai tânără eroină a României a murit la 12 ani. Cine a fost „fetița din nuc”?

Dosarul catastrofei de la Certej a ajuns în instanță, dar judecătorii au decis să soluționeze cazul prin scoaterea de sub urmărire penală a administratorilor unităţii miniere. Ancheta a decis că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute

Statul comunist i-a despăgubit pe cei care au avut de suferit în urma tragediei de la Certej. Supraviețuitorii de la blocurile distruse au primit câte un apartament, iar cei cărora li s-au dărâmat casele au putut să-și ridice altele cu materiale de construcții primite de la autorități.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te