AMENDĂ de 500 de lei pentru șoferii care vor să salute. Gestul care te costă scump
Un gest mic la volan, făcut din obișnuință sau prietenie, poate să se transforme într-o surpriză neplăcută. Mulți șoferi au aflat pe propria piele că nu toate reflexele din trafic sunt privite cu ochi buni de lege. Iată ce să NU faci!
E un gest reflex pentru mulți șoferi, dar poate să aducă o cheltuială neașteptată. Ce pare o simplă formă de politețe la volan se poate transforma într-o amendă usturătoare.
AMENDĂ de 500 de lei pentru șoferii care vor să salute. Gestul care te costă scump
Claxonul este, fără îndoială, una dintre cele mai folosite funcții ale unei mașini în România. De multe ori, șoferii îl consideră un mijloc simplu de a comunica rapid: un semn scurt pentru a saluta un prieten, un semnal de nerăbdare la semafor sau o modalitate de a „grăbi” pietonii.
Citește și: Un client care a lăsat 3.000$ bacșis, dat în judecată de restaurantul unde a consumat de doar 13$
Totuși, legea spune altceva. Codul Rutier prevede că semnalul sonor poate fi folosit doar pentru prevenirea unui pericol iminent. Orice altă utilizare este considerată abuzivă și poate fi sancționată.
În marile orașe, unde traficul este sufocant, polițiștii au început să fie tot mai atenți la acest detaliu aparent banal. Astfel, șoferii care claxonează „fără motiv” riscă amenzi cuprinse între 290 și 435 de lei.
Pentru mulți, suma poate părea disproporționată, mai ales atunci când sancțiunea vine în urma unui simplu „Bip-Bip” dat în semn de salut. Situațiile relatate de conducători auto au stârnit atât amuzament, cât și revoltă.
Un exemplu des întâlnit este cel al șoferului care, oprind la semafor, își vede un prieten pe trotuar. Reflexul este rapid: două atingeri scurte pe volan, urmate de un zâmbet și o fluturare de mână.
Pentru polițistul aflat în zonă însă, gestul înseamnă folosirea nejustificată a claxonului, deci contravenție. Șoferul primește procesul-verbal, iar bucuria revederii cu prietenul se transformă într-o cheltuială nedorită.
Ce se întâmplă cu șoferii care claxonează fără motiv?
Alte cazuri surprinse de agenți țin de nerăbdarea din trafic. La semafor, șoferii din spate claxonează imediat ce se schimbă culoarea în verde, chiar dacă vehiculul din față nu a avut timp să pornească. Legea spune clar că semnalul sonor nu poate fi folosit pentru a grăbi pe cineva, iar aceste situații sunt exact ceea ce urmăresc polițiștii să sancționeze.
Un alt scenariu este cel din zonele aglomerate, unde claxonul devine un fel de „supapă” de nervi. Șoferii își exprimă frustrarea cu serii lungi de semnale sonore, considerând că astfel vor elibera mai repede drumul. În realitate, tot ce reușesc este să tulbure liniștea publică și să atragă atenția patrulelor de poliție.
Citește și: Transportatorii români: Costurile vor bubui din cauza creșterii TVA, RCA și accizelor la carburanți
Cei amendați povestesc, nu fără ironie, că un „Bip-Bip” le-a costat cât o ieșire la restaurant sau chiar o mică excursie de weekend. Unii au contestat procesele-verbale în instanță, însă legea este destul de clară, iar șansele de câștig sunt reduse.
De ce este însă această regulă aplicată atât de strict? Autoritățile explică faptul că abuzul de claxon contribuie la poluarea fonică a orașelor și creează situații confuze în trafic.
Un semnal sonor ar trebui să transmită un mesaj clar: „atenție, există un pericol!”. Dacă șoferii folosesc claxonul pentru alte scopuri, semnalul își pierde valoarea și eficiența. În plus, zgomotul constant afectează confortul și sănătatea locuitorilor.
România nu este singura țară care aplică astfel de sancțiuni. În multe capitale europene, claxonatul abuziv este strict interzis, iar amenzile pot ajunge chiar mai mari decât la noi. Diferența este că, în alte locuri, șoferii par să fie mai disciplinați, iar claxonul chiar a devenit un instrument rar folosit.
În România însă, unde obiceiul este adânc înrădăcinat, trecerea la un comportament civilizat necesită timp și sancțiuni aplicate consecvent. Fie că ne place sau nu, „Bip-Bip-ul” prietenesc a devenit un lux costisitor.
Pentru moment, soluția este simplă: dacă nu există pericol, mâna trebuie să rămână departe de claxon. Salutul se poate face cu un gest din mână, iar nerăbdarea se poate controla cu un strop de calm. Altfel, fiecare claxon inutil se poate transforma într-o amendă care doare mai tare decât un claxon prelung.
