Scenariu sumbru dacă vârsta de pensionare crește. Țara se va umple de șomeri care au peste 50 ani
Scenariu sumbru dacă vârsta de pensionare crește. Țara se va umple de șomeri care au peste 50 ani. Mulți angajați sunt considerați „bătrâni” de la 45–50 de ani, deși mai au o treime din carieră.
Ce s-ar întâmpla în România, dacă vârsta de pensionare ar crește? Vă prezentăm rezultatele unui studiu din Austria, care a analizat problema creșterii vârstei de pensionare.
În Austria, discuțiile despre creșterea vârstei de pensionare pornesc de la o realitate clară: nu toți angajații pot lucra până la pensie fără întreruperi. Un studiu al Institutului de Cercetări Economice (Wifo) arată diferențe mari în funcție de sex, domeniu și mărimea companiei, conform Der Standard.
Citește și: Românii din Italia nu mai pot ieși la pensie la 67 ani. 43 ani de muncă nu sunt destui. Motivul halucinant
Scenariu sumbru dacă vârsta de pensionare crește. Țara se va umple de șomeri care au peste 50 ani
În 2022, 73% dintre bărbați și 72% dintre femei au trecut direct din câmpul muncii la pensie. Totuși, femeile au în continuare pauze mai lungi în carieră (8,4 ani vs. 5,6 ani la bărbați), mai ales pentru îngrijirea copiilor sau a rudelor. Aproape 3 din 10 femei nu ajung să se pensioneze direct din activitate.
Sectoarele cu muncă solicitantă au cele mai mici rate de pensionare directă:
- Construcții: 45% (bărbați)
- Turism & gastronomie: 46% (bărbați), 50% (femei)
- Curățenie: 43% (bărbați), 49% (femei)
În schimb, în administrația publică sau în sectorul financiar, peste 80% dintre angajați se pensionează direct.
Și mărimea companiei influențează situația: în firmele foarte mici, doar ~60% dintre angajați ajung direct la pensie, dar în companiile cu peste 1000 de angajați, procentul depășește 84%, deoarece acestea pot adapta mai ușor condițiile de muncă pentru angajații în vârstă.
Problemele apar și din cauza șomajului (care explică 70% dintre întreruperile bărbaților și 52% pe cele ale femeilor) și a perioadelor fără asigurare, care sunt de două ori mai frecvente la femei, crescând riscul de pensii mici și sărăcie.
Odată cu majorarea vârstei de pensionare în Austria, crește și șomajul în rândul seniorilor, mai ales la femeile între 60-64 de ani. De aceea, experții cer:
- mai multe servicii de îngrijire a copiilor și vârstnicilor
- împărțirea responsabilităților familiale, nu doar pe umerii femeilor
- condiții de muncă adaptate pentru angajații older
- prevenirea problemelor de sănătate la locurile de muncă solicitante
Citește și: Mesaj dur pentru pensionari: Dacă creștem pensiile nu le mai putem plăti. Riscăm falimentul
Camera Muncii din Austria propune un sistem bonus–malus: companiile care angajează și păstrează persoane 60+ să fie încurajate, iar cele care le evită să fie penalizate. În prezent, 30% dintre firmele cu peste 20 de angajați nu au niciun angajat peste 60 de ani, iar în jumătate dintre acestea nu lucrează nicio femeie 60+.
Multe companii spun că își doresc angajați 50+, dar doar 21% îi recrutează activ. Motivele invocate – costuri, sănătate, lipsa competențelor digitale – sunt, de cele mai multe ori, prejudecăți.
Vârstnicii sunt încă discriminați: mulți angajați sunt considerați „bătrâni” de la 45–50 de ani, deși mai au o treime din carieră. 75% dintre companii declară că îi consideră importanți pe 50+, dar doar 21% îi targetează la angajare, invocând costuri și lipsa competențelor digitale – prejudecăți neconfirmate.
Situația în România
În România, creșterea vârstei de pensionare ar aduce provocări mari: mulți angajați au deja întreruperi în carieră din cauza sănătății, . Domeniile cu muncă fizică grea ar face dificilă menținerea angajaților până la o vârstă mai înaintată, iar discriminarea după 45–50 de ani limitează reangajarea.