Dietele bogate în cereale integrale, fructe, legume, nuci și leguminoase reduc semnificativ riscul de boli de inimă. Cele bogate în procesate și de origine animală fac opusul.
Nu are importanţă că poartă pe ele, pompos, eticheta „conținut scăzut de grăsimi” sau cea cu „conținutul scăzut de carbohidrați”.
Când vine vorba despre sănătatea inimii, rezultatele sugerează că alegerea alimentelor sănătoase și de înaltă calitate este esențială pentru protejarea inimii.
Iată adevărata cheie a sănătății inimii tale. 200.000 de diete analizate timp de 20 de ani
În ultimele două decenii, dietele sărace în carbohidrați și grăsimi au fost promovate pentru potențialele lor beneficii pentru sănătate, cum ar fi gestionarea greutății și îmbunătățirea nivelului de zahăr din sânge și colesterolul.
Cu toate acestea, impactul acestor diete asupra reducerii riscului de boli de inimă a rămas o dezbatere continuă.
„Am descoperit că ceea ce mănânci în dietele sărace în carbohidrați sau grăsimi contează la fel de mult ca dieta în sine”, a declarat Zhiyuan Wu, doctor în științe, conform scitechdaily.com.
Wu este cercetător postdoctoral în laboratorul doctorului Qi Sun, de la Școala de Sănătate Publică TH Chan, de la Harvard.
„Versiunile sănătoase ale acestor diete - cele bogate în alimente pe bază de plante și cereale integrale - au fost asociate cu rezultate mai bune pentru sănătatea inimii și cu o funcție metabolică îmbunătățită.
În schimb, dietele sărace în carbohidrați și grăsimi care pun accent pe alimentele nesănătoase au fost asociate cu un risc mai mare de boli de inimă.”
Wu a prezentat concluziile la NUTRITION 2025, reuniunea anuală emblematică a Societății Americane pentru Nutriție, care a avut loc la Orlando.
Cercetătorii au atribuit scoruri care indică cât de sănătoase sau nesănătoase au fost alegerile lor alimentare, în cadrul dietelor sărace în carbohidrați și grăsimi.
Ei au clasificat carbohidrații, grăsimile și proteinele din alimente precum cereale integrale, fructe, legume, nuci și leguminoase drept nutrienți de înaltă calitate sau sănătoși.
Carbohidrații din cartofi și cereale rafinate, precum și grăsimile saturate și proteinele din alimentele de origine animală, au fost clasificați drept de calitate scăzută sau nesănătoși.
Pentru peste 10.000 dintre participanții la studiu, cercetătorii au măsurat sute de metaboliți din sânge, pentru a evalua modul în care calitatea dietei a influențat reglarea metabolică.
„Această abordare ne-a permis să înțelegem mai bine efectele biologice ale acestor diete și ne-a consolidat descoperirile”, a spus Wu.
Reduc riscul de boli de inimă
Analiza a arătat că participanții la studiu care au urmat o dietă sănătoasă, săracă în carbohidrați sau în grăsimi, au prezentat un risc mai mic de a dezvolta boli coronariene, iar cei care au urmat versiuni nesănătoase au prezentat un risc crescut.
Aceste modele alimentare sănătoase, fie că au urmat o dietă săracă în carbohidrați sau în grăsimi, au redus riscul de a dezvolta boli de inimă cu aproximativ 15%.
„Constatările noastre sugerează că îmbunătățirea calității alimentelor este crucială pentru îmbunătățirea sănătății inimii”, a spus Wu.
Cum îţi îmbunătăţeşti dieta?
„Indiferent dacă cineva urmează o dietă săracă în carbohidrați sau în grăsimi, accentul pus pe alimentele integrale, minim procesate și pe bază de plante și limitarea cerealelor rafinate, a zahărului și a alimentelor de origine animală, poate reduce semnificativ riscul de boli coronariene.”
Pentru cei care doresc să își îmbunătățească dieta, cercetătorii sugerează concentrarea pe adăugarea mai multor cereale integrale, fructe, legume, nuci și leguminoase. Se reduce în același timp consumul de carne procesată, carbohidrați rafinați și alimente zaharoase.
Aceștia menționează că este de asemenea important să se verifice etichetele alimentelor și oamenii să fie atenți la ingredientele de calitate inferioară, cum ar fi zaharurile adăugate în sucuri și gustări procesate.
Legume şi fructe, o combinaţie pentru sănătatea inimii - Foto: Freepik/CC0
Pe viitor, cercetătorii își propun să exploreze factori suplimentari, care ar putea influența relația dintre calitatea dietei și sănătatea inimii. De exemplu, vor să analizeze modul în care factorii genetici, stilul de viață și alți markeri metabolici pot influența aceste asocieri.
De asemenea, sunt interesați de modul în care dietele sărace în carbohidrați sau grăsimi pot influența alte rezultate asupra sănătății, cum ar fi diabetul de tip 2 și cancerul.
Aceste cunoștințe ar putea ajuta la adaptarea recomandărilor dietetice pentru indivizi, în funcție de profilurile lor unice de sănătate.
Ehehei, este cale lungă până la o concluzie serioasă. De fapt, cred că oricât de departe am merge cu studiile, diversitatea biologică nu permite un răspuns valabil pt orice individ.