Un studiu revoluționar prezentat la Conferința internațională 2024 a Asociației Alzheimer a scos la iveală o posibilă legătură între dormitul pe spate și un risc crescut de boli neurodegenerative.
Având în vedere că noile cercetări pun în lumină modul în care poziția în timpul somnului ar putea influența funcția creierului, rezultatele au creat agitație în comunitatea științifică și au declanșat discuții privind măsurile preventive pentru afecțiunile neurodegenerative.
Știința pozițiilor de somn
Pozițiile de somn joacă un rol crucial în sănătatea noastră generală, influențând factori precum alinierea coloanei vertebrale, respirația și, acum, chiar sănătatea creierului.
Există trei poziții principale de somn: pe spate, pe o parte și pe stomac.
Citește și: Dormitul mai mult în weekend scade riscul unor boli grave. Câte ore să dormim noaptea
Dormitul pe partea laterală a fost mult timp asociat cu beneficii pentru sănătatea și confortul coloanei vertebrale, în timp ce dormitul pe burtă este de obicei descurajat din cauza presiunii pe care o exercită asupra gâtului.
Cu toate acestea, cel mai recent studiu se concentrează pe dormitul pe spate, ridicând îngrijorări cu privire la efectele acestuia asupra sănătății creierului, scrie rollingout.com.
Ce se întâmplă când dormim pe spate?
Dormitul pe spate a fost considerat de obicei o poziție confortabilă și neutră. Cu toate acestea, cercetătorii au început să investigheze modul în care această poziție aparent inofensivă poate afecta modul în care creierul elimină substanțele nocive în timpul odihnei.
Citește și: Ce boli poate ascunde adormitul greu seara? Când devine motiv de îngrijorare?
Studiul a evidențiat faptul că dormitul pe spate ar putea împiedica capacitatea creierului de a elimina eficient toxinele, în special cele asociate cu bolile neurodegenerative.
Înțelegerea rezultatelor cercetării
Studiul inovator prezentat la Conferința internațională a Asociației Alzheimer a utilizat tehnologii avansate de monitorizare pentru a urmări tiparele și pozițiile de somn.
Dispozitivul Sleep Profiler, un instrument sofisticat care observă mișcările somnului, a fost utilizat pentru a analiza nouă indicatori-cheie care ar putea semnala factori de risc neurodegenerativi.
Cercetătorii au urmărit participanții pe parcursul mai multor nopți, observând cu atenție modul în care poziția lor de somn a afectat funcția neurologică.
Citește și: Ce este metoda scandinavă de somn? De ce o preferă cuplurile și ce afecte are asupra dormitului?
Ei au descoperit o corelație semnificativă între dormitul prelungit pe spate și un risc crescut de diverse afecțiuni neurologice, precum boala Alzheimer și boala Parkinson.
Participanții care au petrecut o perioadă considerabilă de timp dormind pe spate erau mai susceptibili de a prezenta semne de neurodegenerare, o constatare îngrijorătoare care ridică semne de întrebare cu privire la efectele pe termen lung ale poziției de somn asupra sănătății creierului.
Mecanismul din spatele riscului
În timpul somnului, creierul trece printr-o serie de procese de întreținere care sunt esențiale pentru sănătatea pe termen lung.
Una dintre cele mai importante sarcini care au loc în timp ce dormim este eliminarea neurotoxinelor și a produselor reziduale care se acumulează în timpul zilei.
Acest proces, denumit adesea mecanismul de „curățare” a creierului, joacă un rol esențial în menținerea funcției cognitive și în prevenirea neurodegenerării.
Acest proces de curățare funcționează cel mai eficient atunci când creierul se află într-o poziție care facilitează fluxul adecvat de sânge și lichid cefalorahidian.
Cercetările sugerează că dormitul pe o parte este cea mai eficientă poziție pentru promovarea acestui sistem natural de detoxifiere. Dormitul pe o parte ajută la îmbunătățirea fluxului de sânge venos înapoi la inimă, ceea ce poate optimiza detoxifierea creierului.
Dormitul pe spate poate perturba aceste procese vitale. Poziția poate împiedica în mod potențial întoarcerea sângelui venos din creier, împiedicând eliminarea deșeurilor.
Cercetătorii teoretizează că această perturbare ar putea contribui la acumularea de substanțe nocive, care, în timp, pot crește riscul de boli neurodegenerative.
Analiza poziției de somn
Somnul pe partea laterală: Această poziție este asociată cu menținerea optimă a sănătății creierului. Susține o mai bună circulație a sângelui, facilitând procesele naturale de detoxifiere.
În plus, dormitul lateral poate reduce riscul de apnee în somn și sforăit, ceea ce contribuie și mai mult la îmbunătățirea calității somnului.
Somnul pe burtă: În timp ce dormitul pe burtă poate ajuta la reducerea sforăitului, acesta poate provoca tensiuni asupra gâtului și coloanei vertebrale, ducând la disconfort și la o calitate scăzută a somnului.
Această poziție nu este recomandată pentru sănătatea pe termen lung, deoarece ar putea duce la probleme musculo-scheletice.
Dormitul pe spate: În ciuda confortului pe care îl oferă unora, dormitul pe spate poate afecta procesele critice ale creierului.
Această poziție ar putea restricționa circulația corectă a sângelui venos din creier, afectând capacitatea acestuia de a elimina eficient toxinele. Această interferență cu sistemul natural de detoxifiere a creierului ar putea fi legată de dezvoltarea în timp a afecțiunilor neurodegenerative.
Perspective și considerații clinice
Relația dintre poziția de somn și neurodegenerare prezintă o imagine complexă. Deși cercetările arată o corelație, oamenii de știință subliniază faptul că mai mulți factori contribuie la sănătatea creierului.
Poziția de somn reprezintă doar un factor modificabil dintre mulții care influențează rezultatele neurologice pe termen lung. Factori precum genetica, calitatea generală a somnului, dieta, exercițiile fizice și gestionarea stresului joacă toate un rol în sănătatea cognitivă.
Este esențial să rețineți că, deși studiul subliniază riscurile potențiale ale dormitului pe spate, nu înseamnă că dormitul pe spate va duce automat la boală.
În schimb, această cercetare servește ca un apel la acțiune pentru investigații suplimentare privind modul în care obiceiurile de somn, inclusiv poziția, influențează sănătatea creierului pe termen lung.
Deși sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin relația dintre poziția de somn și funcția creierului, această constatare ne reamintește că obiceiurile noastre zilnice, chiar și cele la fel de simple ca modul în care dormim, pot avea efecte profunde pe termen lung asupra sănătății noastre generale.
