Apa minerală este bună sau nu pentru rinichi? Ce trebuie să verifici pe etichetă
Apa minerală este privită fie ca o alegere sănătoasă, fie ca un risc pentru rinichi, mai ales când este carbogazoasă. Diferența nu o fac bulele, ci compoziția apei și problemele medicale ale fiecărei persoane.
Pentru mulți oameni, apa minerală este băutura de zi cu zi. Unii o preferă pentru gust, alții pentru că le dă senzația că se hidratează mai ușor. În același timp, există și teama că „mineralele” din apă ar putea duce la pietre la rinichi sau ar putea solicita rinichii.
Întrebarea apare mai ales în cazul apei minerale carbogazoase. Gazul din apă este confundat adesea cu acidul din sucuri, iar de aici apare ideea că orice băutură cu bule ar fi dăunătoare pentru rinichi. În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate.
Apa minerală simplă nu este, în mod normal, periculoasă pentru rinichi
Pentru o persoană sănătoasă, apa minerală simplă, fără zahăr și fără adaosuri, nu este considerată o problemă pentru rinichi. Dimpotrivă, hidratarea corectă este una dintre recomandările de bază pentru sănătatea renală.
Citește și Planta care te scapă de firele albe din cap. Ai nevoie doar de o spălare. Vopsea naturală pentru păr
National Kidney Foundation (NKF), adică Fundația Națională a Rinichiului din Statele Unite, arată că apa este cea mai bună alegere pentru sănătatea rinichilor, deoarece ajută la filtrarea reziduurilor și la buna funcționare a organismului. Aceeași organizație include și apa carbogazoasă neîndulcită printre lichidele care pot ajuta la prevenirea pietrelor de calciu la rinichi.
Așadar, problema nu este că apa are bule. Apa minerală carbogazoasă nu trebuie confundată cu sucurile acidulate, cola sau băuturile energizante. Acestea pot conține zahăr, cofeină, acid fosforic sau alți aditivi care schimbă complet discuția.
Ce contează, de fapt, la apa minerală
Răspunsul depinde de etichetă. Apele minerale pot avea compoziții foarte diferite. Unele sunt bogate în calciu, altele în magneziu, bicarbonat sau sodiu. Un studiu publicat în 2021 a arătat că apele îmbuteliate carbogazoase și minerale pot varia mult ca nivel de minerale, iar pacienții cu litiază renală ar trebui să fie atenți la aceste diferențe.
Pentru rinichi, cel mai important element de urmărit este sodiul, trecut pe etichetă ca sodiu sau Na. O apă minerală cu mult sodiu nu este alegerea ideală pentru cine are hipertensiune, boli de rinichi sau risc de pietre la rinichi.
Mayo Clinic arată că o dietă bogată în sodiu crește cantitatea de calciu pe care rinichii trebuie să o filtreze, ceea ce poate mări riscul de pietre la rinichi. De aceea, reducerea sodiului este o recomandare frecventă pentru persoanele predispuse la litiază renală.
Apa minerală cu calciu face pietre la rinichi?
Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii. Mulți cred că, dacă pietrele la rinichi pot conține calciu, atunci trebuie evitate apele sau alimentele cu calciu. Nu este chiar așa.
Mayo Clinic Health System arată că persoanele cu istoric de pietre la rinichi trebuie să continue să consume alimente bogate în calciu, cu prudență mai mare în cazul suplimentelor de calciu. Calciul din alimentație poate reduce absorbția oxalaților, substanțe implicate în formarea unor pietre la rinichi.
Cu alte cuvinte, o apă minerală cu calciu nu este automat „rea” pentru rinichi. Contează cantitatea totală de calciu, tipul de pietre pe care le-a avut persoana, sodiul din dietă și recomandarea medicului.
Când apa minerală poate deveni o problemă
Apa minerală poate fi o alegere nepotrivită în câteva situații. Prima este atunci când are mult sodiu și este băută zilnic, în cantități mari, de persoane cu hipertensiune, retenție de apă, boală cronică de rinichi sau istoric de pietre la rinichi.
A doua situație este atunci când persoana are deja boală cronică de rinichi. National Kidney Foundation (NKF) precizează că persoanele cu boală cronică de rinichi pot avea nevoie să controleze aportul de sodiu, potasiu, fosfor, calciu și proteine, în funcție de analize și de stadiul bolii.
A treia situație apare la pacienții cu boală renală avansată sau dializă, unde chiar și cantitatea totală de lichide poate fi limitată. Kidney Care UK, organizație britanică dedicată pacienților cu boli de rinichi, atrage atenția că unele persoane cu probleme renale primesc recomandarea de a controla cât lichid beau, iar acest lucru trebuie stabilit cu echipa medicală.
Apa minerală carbogazoasă sau sucurile acidulate?
Apa minerală carbogazoasă simplă nu este același lucru cu băuturile de tip cola. Diferența este esențială.
Băuturile cola pot conține acid fosforic și cantități mari de zahăr sau îndulcitori, iar acestea sunt discutate separat în studiile despre risc renal. Un studiu publicat în revista „Epidemiology” a analizat legătura dintre băuturile carbogazoase și boala cronică de rinichi, cu atenție specială asupra cola, nu asupra apei minerale simple.
De aceea, când cineva spune că „acidul strică rinichii”, trebuie clarificat despre ce băutură este vorba. Apa minerală simplă cu dioxid de carbon nu este același lucru cu un suc acidulat.
Câtă apă ar trebui să bei
Pentru adulții sănătoși, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) stabilește un aport adecvat total de apă de aproximativ 2 litri pe zi pentru femei și 2,5 litri pe zi pentru bărbați. Acest total include apa din băuturi și din alimente.
Pentru persoanele care au avut pietre la rinichi, recomandările pot fi mai stricte. Mayo Clinic menționează că, în unele cazuri, consumul de 1,8 până la 3,6 litri de lichide pe zi poate ajuta la menținerea urinei diluate, cu precizarea importantă: dacă medicul nu recomandă altceva.
Ce alegi de pe raft
Pentru consum zilnic, cea mai sigură alegere este o apă simplă, fără zahăr, fără arome și cu un conținut redus de sodiu. Dacă bei apă minerală carbogazoasă pentru că te ajută să te hidratezi mai bine, nu este o problemă în sine, atâta timp cât nu are adaosuri și nu ai restricții medicale.
Cei care au pietre la rinichi, hipertensiune, boală cronică de rinichi sau iau tratamente care influențează rinichii ar trebui să citească eticheta și să discute cu medicul sau cu un dietetician. Nu toate apele minerale sunt la fel, iar o apă potrivită pentru o persoană sănătoasă poate să nu fie potrivită pentru cineva cu o boală renală diagnosticată.