Dieta de 4 săptămâni care te poate "întineri" cu până la 4 ani. Ce trebuie să pui în farfurie
Doar patru săptămâni de dietă bogată în fibre și cu mai puține grăsimi au modificat spectaculos indicatorii folosiți pentru estimarea vârstei biologice într-un studiu al Universității din Sydney. Cercetătorii explică însă ce înseamnă, de fapt, „întinerirea”.
Schimbarea alimentației poate produce efecte măsurabile asupra organismului într-un timp surprinzător de scurt.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Sydney a arătat că patru săptămâni de dietă cu un aport redus de grăsimi și bogată în fibre au fost asociate, în anumite grupuri, cu un profil al indicatorilor biologici corespunzător unei vârste cu până la aproximativ patru ani mai mici.
Dieta de 4 săptămâni care te poate "întineri" cu până la 4 ani. Ce trebuie să pui în farfurie
Rezultatul nu înseamnă însă că participanții au întinerit literalmente patru ani și nici că procesul de îmbătrânire celulară a fost inversat. Modificările au fost observate în parametri metabolici și cardiovasculari folosiți pentru estimarea așa-numitei vârste biologice.
Cercetarea, publicată în revista Aging Cell, a inclus 104 femei și bărbați cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani.
Timp de patru săptămâni, participanții au primit acasă mesele pregătite pentru experiment. Nu au fost obligați să numere caloriile și puteau mânca până când se simțeau sătui.
Ce s-a schimbat după numai patru săptămâni
Cercetătorii nu au urmărit modificări vizibile precum ridurile sau părul alb, ci au analizat parametri din organism care pot oferi informații despre starea metabolică și cardiovasculară.
Echipa condusă de Alistair Senior a utilizat metoda Klemera-Doubal (KDM), un model care combină mai mulți biomarkeri pentru estimarea vârstei biologice în raport cu cea cronologică.
Printre indicatorii luați în calcul se numără tensiunea arterială, colesterolul, glicemia, insulina, circumferința taliei și markeri ai inflamației.
Cei 104 participanți au fost împărțiți în patru grupuri, toate dietele fiind concepute astfel încât proteinele să furnizeze 14% din energia totală.
Două dintre regimuri au inclus proteine provenite atât din surse animale, cât și vegetale. Celelalte două au avut un profil predominant vegetarian, aproximativ 70% din proteine provenind din plante. Dietele au fost diferențiate și în funcție de proporția grăsimilor și carbohidraților.
Rezultatele au arătat că simpla reducere a carbohidraților nu a fost cheia. Grupul care a urmat dieta omnivoră cu un aport ridicat de grăsimi nu a înregistrat o modificare semnificativă a indicatorului analizat.
În schimb, în celelalte trei grupuri au fost observate reduceri ale estimării vârstei biologice.
Cea mai mare diferență a apărut în cazul participanților care au urmat o dietă omnivoră cu mai puține grăsimi și cu o proporție mai mare de carbohidrați. După patru săptămâni, profilul lor fiziologic calculat prin metoda folosită în studiu era cu aproximativ 3,5–4,1 ani mai tânăr în comparație cu grupul de referință.
Ce au pus în farfurie: mai multe fibre, cereale integrale și mai puține grăsimi
Regimul cu cele mai bune rezultate nu a presupus eliminarea cărnii și nici renunțarea la carbohidrați.
Participanții au consumat din abundență legume, fructe și cereale integrale, alături de cantități moderate de carne, pește, ouă și produse lactate.
Importantă a fost și proveniența carbohidraților. Aceștia veneau în principal din cereale integrale și alimente minim procesate, nu din zaharuri adăugate și produse pe bază de făină rafinată.
În același timp, dieta a avut un conținut mai redus de grăsimi, inclusiv de grăsimi saturate, și un aport mai ridicat de fibre vegetale.
Practic, modelul alimentar testat sugerează câteva schimbări simple: mai multe legume și fructe, cereale integrale în locul celor rafinate, surse variate de proteine și limitarea alimentelor bogate în grăsimi saturate.
Autorii avertizează însă că rezultatele nu trebuie interpretate drept dovada că organismul poate fi făcut literalmente cu patru ani mai tânăr într-o singură lună.
Explicația este că parametri precum glicemia, tensiunea arterială și lipidele din sânge pot răspunde rapid la schimbările alimentare. Cum acești indicatori sunt introduși în algoritmul care estimează vârsta biologică, îmbunătățirea lor poate produce într-un timp scurt o valoare caracteristică unui profil fiziologic mai tânăr.
Studiul arată astfel cât de repede se poate modifica „tabloul de bord” metabolic al organismului atunci când dieta este schimbată, dar nu demonstrează că patru săptămâni de alimentație pot inversa cu patru ani procesele profunde ale îmbătrânirii.
