Muncim mult, câștigăm puțin: De ce recordul de 6 milioane de salariați menține România în lohn?
România a atins un record istoric de salariați, însă statistica oficială ascunde o realitate dură: majoritatea covârșitoare a românilor câștigă sub media oficială. O eventuală retrogradare economică ar lovi direct în veniturile populației.
Pe hârtie, economia românească marchează un record istoric: datele oficiale arată că am încheiat anul cu aproape 6 milioane de salariați activi, conform unui comunicat de azi al Statisticii.
Pentru un cetățean obișnuit, cifra ar trebui să însemne prosperitate și stabilitate. Dar nu este aşa.
În realitate, dincolo de bilanțul triumfalist al cifrelor, piața muncii din România este marcată de o prăpastie uriașă între venitul mediu afișat de autorități și banii care ajung efectiv în buzunarele oamenilor.
Muncim mult, câștigăm puțin: De ce recordul de 6 milioane de salariați menține România în lohn?
Cea mai mare slăbiciune a sistemului este polarizarea extremă a veniturilor. Câștigul salarial mediu net, la nivel național, depășește 5.800 de lei.
Dar salariul median, adică nivelul real de mijloc al populației, este de doar 3.600 - 3.800 de lei. Foarte puţin.
Aceasta înseamnă că mai mult de jumătate dintre cei 6 milioane de angajați câștigă semnificativ sub media oficială, fiind conectați direct la riscurile de subzistență.
Citeşte şi: De ce pleacă tot mai puţini români la muncă, în străinătate? Cum se schimbă piaţa muncii
Peste 1,5 milioane de români lucrează pe salariul minim pe economie, adică puțin peste 2.690 de lei net. Ei se regăsesc în special în Comerț, HORECA, Agricultură sau industria textilă.
Ca să nu mai vorbim că de multe ori plata pe salariul minim escamotează o înţelegere verbală între patron şi salariat: "Îţi dau în scripte salariul minim şi alţi 1.300 de lei la negru, în mână".
La polul opus, puţini angajați din IT, Energie sau sectorul bancar obțin venituri lunare de peste 10.000 de lei net, umflând artificial media națională și creând o imagine distorsionată a puterii de cumpărare.
Citeşte şi: Piaţa muncii a luat-o razna. Un muncitor străin costă cât doi muncitori români
Această vulnerabilitate a veniturilor este amplificată de contextul bugetar fragil. Statul se confruntă cu un deficit bugetar ridicat și riscă o retrogradare a ratingului de țară la categoria „junk” (nerecomandat investițiilor).
Impactul acestui factor nu rămâne doar în analizele economiștilor.
O scădere a calificativului suveran înseamnă că statul se va împrumuta mai scump, băncile vor crește dobânzile la creditele populației, iar inflația va consuma din nou din puterea de cumpărare.
Adevărata problemă a celor 6 milioane de muncitori nu este lipsa locurilor de muncă, ci calitatea lor.
Citeşte şi: Cum va afecta AI dramatic piaţa muncii din România? Unde suntem în topul global al impactului?
Fără investiții care să creeze joburi bine plătite și în orașele mici sau în mediul rural, cifra record de salariați rămâne doar o iluzie statistică pentru milioanele de români care se luptă lunar cu scumpirile.
Dar ce fel sunt aceste locuri de muncă? Şi aici vorbim în primul rând despre cele dinspre veniturile mici şi medii.
Este vorba despre faptul că România, pe structura contractelor interstate UE, se află la capătul lanţului valoric.
O firmă din Europa Occidentală cu 25 de salariaţi creează produse şi servicii de vârf, bazate pe tehnologie înaltă şi, mai nou, AI.
Implementarea ar costa foarte mult, iar profitul ar scădea şi atunci cei care fac producţia sunt aleşi de la est de zona unde se pune la punct produsul.
Dacă nu este China sau India, ori Pakistan ţinta occidentalilor, producţia se face şi în România, în Uniunea Europeană, unde forţa de muncă e ieftină şi taxele intra-UE zero.
Republica Lohn România
Asta se numeşte, între firma din Occident şi cea care execută, din România, contract de lohn. În lanţul valoric despre care scriam mai sus, noi suntem la capăt şi câştigăm puţin. În acest timp, valoarea adăugată mare se duce la firma din Europa Occidentală, care ia crema banilor şi are şi de 10 ori mai puţin salariaţi.
Adică o productivitate a muncii din stele. Şi este logic, dacă tu ai structura asta a pieţei forţei de muncă, să vină occidentalii şi să lucreze astfel cu tine: acolo te situezi, asta faci, atât ai.
Dacă au proiectat un element vestimentar sau un gadget de ultim trend, braduit puternic, acesta se vinde pe bani grei, în timp ce confecţionerele din Buhuşi, care îl fac, câştigă salariul minim pe economie: 2.690 de lei lunar şi alţi câţiva firfirei.
Aici suntem acum. Depinde de noi să ne poziţionăm la celălalt capăt al lanţului valoric, prin creativitate, tehnologie şi investiţii.
