Alertă de la OMS: 866.000.000 de boli sunt cauzate de alimentelor nesigure. 1.500.000 de oameni mor anual

Copiii cu vârsta sub cinci ani se confruntă cu un risc de îmbolnăvire din cauza alimentelor nesigure de aproape trei ori mai mare decât copiii mai mari și adulții, conform unor noi estimări publicate astăzi de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Deși reprezintă doar 9% din populația globală, copiii mici suferă de aproape o treime din totalul cazurilor de boli transmise prin alimente, în special boli diareice, care pot fi mortale pentru această grupă de vârstă vulnerabilă. În plus, expunerea la pericole chimice precum metilmercurul și plumbul din alimente poate dăuna creierului în curs de dezvoltare și poate provoca probleme neurologice și de dezvoltare pe tot parcursul vieții la copii.

Alertă de la OMS: 866.000.000 de boli sunt cauzate de alimentelor nesigure. 1.500.000 de oameni mor anual

OMS estimează că alimentele nesigure cauzează anual aproximativ 866 de milioane de boli și 1,5 milioane de decese, multe dintre acestea putând fi prevenite prin măsuri precum îmbunătățirea apei, a salubrității și a igienei, practici de siguranță alimentară precum pasteurizarea și accesul la asistență medicală pentru populațiile vulnerabile.

Deși povara totală a bolilor transmise prin alimente a scăzut din anul 2000, persistă inegalități regionale majore, cea mai mare povară fiind în Africa și Asia de Sud-Est.

Expunerea la pericole biologice, inclusiv bacterii și virusuri transmise prin alimente, precum și infecții parazitare, a cauzat majoritatea bolilor transmise prin alimente (aproximativ 860 de milioane în 2021), în timp ce expunerile la substanțe chimice au dus la o proporție disproporționată a deceselor. În 2021, pericolele chimice au reprezentat un procent uimitor de 73% din decesele cauzate de alimente contaminate. Majoritatea acestor decese legate de substanțe chimice au fost legate de arsenic anorganic (42%) și plumb (31%), în mare parte deoarece aceste expuneri cresc riscul de boli de inimă și cancer.

Citește și: Copii duși de urgență la spital după ce au primit mâncare stricată la școală. „Carne mucegăită”

Dincolo de impactul asupra sănătății, studiul estimează că, în 2021, bolile transmise prin alimente au dus la pierderi de productivitate de aproximativ 310 miliarde USD (timp de absență de la locul de muncă din cauza bolii). Atunci când impactul economic a fost ajustat în funcție de diferențele de cost al vieții între țări, estimarea a crescut la 647 miliarde USD în pierderi de productivitate.

„Siguranța alimentară nu este o problemă abstractă – aceasta afectează fiecare masă, fiecare familie, fiecare zi. Alimentele nesigure au fost întotdeauna o problemă majoră de sănătate publică, dar până acum nu am avut o imagine de ansamblu asupra costului uman și economic uriaș al acestora. Aceste noi estimări schimbă acest lucru”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Pentru prima dată, țările au propriile date pentru a vedea unde este cea mai mare povară. Având aceste cunoștințe, guvernele pot prioritiza acțiunile necesare pentru a proteja sănătatea oamenilor.”

Domeniu de aplicare extins, imagine mai clară

Noua analiză a OMS extinde semnificativ baza de dovezi prin evaluarea a 42 de pericole majore transmise prin alimente, inclusiv bacterii, virusuri, paraziți și substanțe chimice, din 194 de țări, între 2000 și 2021. Estimările includ acum noi pericole, inclusiv metale, rotavirus și  Trypanosoma cruzi (parazitul care provoacă boala Chagas).

Alimentele pot fi contaminate cu substanțe chimice precum arsenicul anorganic, plumbul și metilmercurul din surse naturale și activități umane. Odată ce aceste substanțe au intrat în lanțul alimentar, este adesea dificil sau imposibil de eliminat. OMS solicită guvernelor să prevină contaminarea la sursă - prin practici agricole mai bune, controale industriale mai stricte și reglementări de mediu mai stricte.

Deși prezența unor metale în alimente a scăzut în timp, aceste estimări dezvăluie pentru prima dată povara bolilor cardiovasculare, a cancerelor și a dizabilității intelectuale rezultate din expunerea alimentară la metale. Arsenicul anorganic și plumbul sunt legate de peste 1 milion de decese într-un an; metilmercurul poate dăuna creierului în curs de dezvoltare și poate provoca probleme neurologice și de dezvoltare pe tot parcursul vieții la copii.

O criză a echității

Dietele în continuă evoluție, presiunile asupra mediului, globalizarea și inegalitățile din sistemele alimentare continuă să influențeze persoanele cele mai expuse la alimente nesigure. Copiii și persoanele care trăiesc în comunități cu resurse reduse se confruntă cu cea mai mare povară asupra sănătății, în special în țările cu venituri mici și medii. Regiunile Africii și Asiei de Sud-Est reprezintă împreună aproape trei sferturi din totalul bolilor transmise prin alimente și 60% din decesele la nivel global.

„Acest raport este un semnal de alarmă – dar și o foaie de parcurs. Datele arată că bolile transmise prin alimente nu sunt doar persistente, ci sunt agravate de schimbările climatice, care cresc riscurile de contaminare, și de rezistența antimicrobiană, care face ca infecțiile să fie mai greu de tratat. Nu putem aborda aceste amenințări singuri”, a declarat Yuki Minato, responsabil tehnic al OMS pentru siguranța alimentară și autor principal al studiului The Lancet Global Health . „O abordare One Health – care integrează sănătatea umană, animală, vegetală și a mediului – este esențială. Țările trebuie să acționeze urgent, folosind aceste estimări pentru a viza intervențiile, a investi în supraveghere și a elimina compartimentarea dintre sectoarele sănătății, agriculturii și mediului. Amânarea costă vieți.”    

Notă pentru editori

Evaluarea și datele pot fi explorate în detaliu prin intermediul unui tablou de bord interactiv online și al paginilor actualizate ale Observatorului Global al Sănătății, cu hărți. Principalele constatări sunt publicate în The Lancet Global Health, cu comentarii însoțitoare și patru lucrări axate pe grupuri specifice de risc și boli asociate.

Estimările acoperă 42 de pericole transmise prin alimente, dar multe alte pericole potențial importante nu au putut fi incluse din cauza datelor insuficiente. Acestea includ bacterii rezistente la antimicrobiene, reziduuri de pesticide și substanțe per- și polifluoroalchilate (PFAS). Au fost, de asemenea, excluse și alte rezultate asupra sănătății, cum ar fi afectarea creșterii cauzată de expunerea la aflatoxină sau bacterii enteropatogene și nașterea de copii morți din cauza listeriozei. Aceste omisiuni evidențiază nevoia urgentă de mai multe date naționale, investiții extinse în cercetare și supraveghere consolidată pentru a caracteriza mai bine amploarea completă a bolilor cauzate de peste 200 de pericole biologice cunoscute și numeroase pericole chimice transmisibile prin alimente.

Citește și: Peste 70 de elevi, duși de urgență la spital după ”Masa caldă” de la școală. Ce au mâncat?

Datele la nivel național care acoperă anii 2000-2021 ajută guvernele să își concentreze politicile și acțiunile asupra domeniilor cu cea mai mare povară. Aceste estimări sunt destinate să sprijine clasificarea riscurilor la nivel național, permițând guvernelor să compare amenințările la adresa siguranței alimentare, să prioritizeze intervențiile, să consolideze colaborarea multisectorială și să aloce resursele mai eficient.

Ziua Mondială a Siguranței Alimentare

OMS publică aceste estimări actualizate privind bolile transmise prin alimente înainte de Ziua Mondială a Siguranței Alimentare, care va avea loc pe 7 iunie 2026. Tema din acest an este „De la povară la soluții – alimente sigure peste tot”. Ediția din 2026 a estimărilor, împreună cu instrumentele interactive de date, oferă o bază solidă de dovezi pentru campanie, ajutând țările și partenerii să transforme datele în acțiuni specifice pentru a reduce povara alimentelor nesigure, transmite OMS.