Ursula von der Leyen, ținta extremiștilor din Parlamentul European, încă de neclintit la Bruxelles

Tensiuni la cote maxime la Bruxelles înaintea votului de joi din Parlamentul European, unde două moțiuni de cenzură vizează direct mandatul Ursulei von der Leyen.

Inițiate de la extremele spectrului politic – stânga radicală și dreapta naționalistă, aceste moțiuni au șanse minime de reușită, însă simbolizează fragilitatea actualei majorități europene, scrie Politico.eu.

Ursula von der Leyen, ținta extremiștilor din Parlamentul European

Președinta Comisiei Europene a ales un ton neașteptat de calm și împăciuitor, cerând eurodeputaților să nu cadă în „capcanele” întinse de Vladimir Putin și să rămână uniți într-o lume „tulburată de conflicte și crize”.

„Europa e în alertă maximă”, a declarat Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului, adăugând că prioritatea instituțiilor europene trebuie să fie „să livreze rezultate pentru cetățeni, nu să alimenteze scandalurile politice”.

Citește și: Extremiștii de dreapta și stânga își unesc forțele. Von der Leyen, vizată de moțiune de o cenzură

Ursula von der Leyen - Foto: Profimedia images

De la „Pfizergate” la echilibrul strategic

În iulie, Ursula von der Leyen a fost ținta acuzațiilor privind presupuse schimburi de mesaje cu șeful companiei Pfizer, scandalul fiind supranumit „Pfizergate”.

Dacă atunci reacționase ferm și defensiv, acum a adoptat o strategie de echilibru și calm, notează Politico.

Prin apelul la stabilitate, lidera Comisiei încearcă să conserve o majoritate fragilă formată din popularii europeni, socialiști și liberali.

Citește și: Furie politică în jurul lui von der Leyen în scandalul Pfizergate. Moțiunea AUR, sortită eșecului

Deși tensiunile dintre Manfred Weber (PPE) și Iratxe García (S&D) au crescut în ultimele luni, ambele tabere par să fi ajuns la o concluzie comună: Ursula von der Leyen trebuie menținută în funcție.

Totuși, García a avertizat că „sprijinul nostru depinde de respectarea promisiunilor făcute”.

Parisul, „epicentrul furtunii” europene

Ambele moțiuni au fost depuse de europarlamentari francezi – de la extrema dreaptă, condusă de Jordan Bardella, și de la stânga radicală, reprezentată de Manon Aubry.

Bardella a transformat votul într-un atac politic împotriva „Europei lui Macron”, în timp ce Aubry a criticat vehement poziția Comisiei față de conflictul din Gaza.

Liderul PPE, Manfred Weber, a ironizat însă momentul, susținând că „inițiatorii doar își pregătesc campania pentru Franța”.

Majoritatea europeană scârțâie, dar încă rezistă în fața extremiștilor

Chiar dacă moțiunile nu vor trece, semnalele de tensiune din interiorul coaliției pro-europene sunt evidente.

Valérie Hayer, liderul grupului Renew Europe, a recunoscut că actuala majoritate „funcționează cu sincope”.

Verzii, critici pe tema politicilor climatice și a poziției față de Gaza, au anunțat că nu vor merge până la provocarea unei crize instituționale.

De cealaltă parte, grupul conservatorilor europeni ECR a anunțat că fiecare delegație va vota „după propria conștiință”, fără o poziție comună, ceea ce lasă loc de mici surprize, dar nu modifică esențial echilibrul de putere.

Von der Leyen și-a încheiat discursul cu un apel la solidaritate: „Europa rămâne împreună și acționează împreună.”

De la Paris la Budapesta și Berlin, mesajul a fost interpretat ca o încercare de a salva un echilibru politic tot mai fragil.

Cert este că, deși „vânată” de rivali și presată de scandaluri, Ursula von der Leyen rămâne, cel puțin pentru moment, de neclintit la conducerea Comisiei Europene. Însă viitorul său politic depinde acum de capacitatea de a menține coeziunea unei Europe tot mai divizate.