Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va supraviețui aproape sigur votului de neîncredere de joi din Parlamentul European, însă semnalele de alarmă politică sunt tot mai numeroase, scrie Politico.eu.
Furie politică în jurul lui von der Leyen în scandalul Pfizergate. Moțiunea AUR, sortită eșecului
Moțiunea, inițiată de eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea împotriva Ursulei von der Leyen a stârnit valuri nu doar în rândul oponenților politici, ci și în cadrul propriului grup parlamentar, reflectă o opoziție crescândă față de lidera executivului european, criticată pentru apropierea de partidele conservatoare și pentru gestionarea controversată a dosarului achizițiilor de vaccinuri din timpul pandemiei, cunoscut sub numele de „Pfizergate”.
Deși este puțin probabil ca moțiunea extremiștilor rusofili AUR să ducă la o demisie din partea Ursului von der Leyen, contextul amintește de criza din 1999, când Comisia condusă de Jacques Santer a fost forțată să plece după pierderea sprijinului politic.
În cazul von der Leyen, partidele centriste – Renew și social-democrații din S&D – au anunțat că nu vor vota în favoarea moțiunii, iar Partidul Popular European (PPE), din care provine von der Leyen, și-a exprimat susținerea deplină, prin vocea liderului Manfred Weber.
Citește și: Codruța Kovesi preia ancheta în cazul Pfizergate. Va cerceta mesajele dintre Ursula și șeful Pfizer
Un avertisment clar pentru Ursula von der Leyen
Totuși, chiar și în absența unei majorități de două treimi, necesară pentru adoptarea moțiunii, votul transmite un avertisment clar. A demonstrat cât de simplu este, procedural, să inițiezi o moțiune de cenzură – sunt necesare doar 72 de semnături – și a creat un precedent care ar putea fi exploatat în viitor de alte grupuri politice nemulțumite.
Ursula von der Leyen - Foto: Profimedia images
Mai grav pentru von der Leyen este riscul pierderii sprijinului din partea liberalilor și social-democraților, ceea ce i-ar putea submina autoritatea și capacitatea de a-și duce la capăt agenda legislativă.
Citește și: „Regina Europei” Ursula von der Leyen, noi provocări în al doilea mandat. Moldova e pe listă
Într-un context geopolitic complicat și cu avertismente privind „agonia lentă” a Europei, lansate recent de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, președinta Comisiei ar putea deveni o țintă ușoară în viitoarele negocieri politice.
Un nou front de tensiune se conturează și în privința migrației. Planul Comisiei de a introduce o directivă care să faciliteze deportările se lovește de opoziția stângii și a ecologiștilor. Premierul danez Mette Frederiksen a recunoscut că impunerea directivei privind returnările va fi „foarte, foarte dificilă”.
Scandalul „Pfizergate” și umbra neîncrederii
În centrul acestei crize politice se află și scandalul „Pfizergate”, care a readus în atenție lipsa de transparență în modul în care Comisia a negociat contractele pentru vaccinurile anti-COVID.
Ursula von der Leyen s-a apărat public pentru prima dată în legătură cu mesajele text pe care le-a schimbat cu un responsabil pentru vaccinuri în plină pandemie de Covid-19, calificând unele acuzații aduse împotriva sa drept „pur și simplu minciuni”.
„Sugestia că aceste contracte ar fi fost cumva nepotrivite intereselor europene este, din orice punct de vedere, pur și simplu greșită”, a declarat von der Leyen, potrivit Politico.eu.
„Nu este un secret că am fost în contact cu reprezentanți de vârf ai companiilor care produc vaccinurile care ne vor scoate din criză... la fel cum am cerut sfatul celor mai buni epidemiologi sau virologi din lume”, a declarat von der Leyen în fața Parlamentului European.
Von der Leyen nu a dat dovadă de remușcări, rămânând fidelă liniei anterioare a Comisiei și fără a oferi informații suplimentare cu privire la conținutul textelor – pe care s-ar putea să nu le vedem niciodată.
Ea a declarat parlamentarilor că „toate cele 27 de state membre au decis să cumpere vaccinuri din proprie inițiativă, astfel încât orice afirmație potrivit căreia un stat membru nu ar fi avut cunoștință despre contracte, despre prețuri sau cantități este necinstită. De fapt, să spunem lucrurilor pe nume. Este pur și simplu o minciună.”
„Negocierile contractuale au fost conduse de Comisie și de statele membre împreună”, a afirmat ea.
„Fiecare contract negociat a fost examinat în detaliu în capitalele statelor membre înainte de a fi semnat de fiecare dintre cele 27 de state membre.Nu au existat secrete, clauze ascunse sau obligații de cumpărare pentru statele membre”, a conchis Ursula von der Leyen.
