Informația este cuprinsă într-un raport al Comisiei de control a activității SRI, anunțat marți de președintele acestui for, Claudiu Manda (PSD) și la care ”Newsweek Romania” a avut acces. Precizăm că varianta finală a raportului va fi publicată miercuri pe site-ul Comisiei, după cum a precizat Manda. Raportul a fost adoptat cu șase voturi la două, iar reprezentantul USR în Comisie, Lucian Stanciu- Viziteu a anunțat că va da publicității o opinie separată.
”[George Cristian Maior, fost director SRI în perioada 2006- ianuarie 2015] a încălcat legislația care reglementează activitatea instituției pe care a condus-o și a angajat instituția în acțiuni reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice, sau ale persoanelor fizice sau juridice. Aceste elemente se circumscriu unor acțiuni de poliție politică, menite să afecteze grav procese democratice, în beneficiul propriu și personal, pentru a obține influență politică nelegitimă, în vederea obținerii funcției de prim-ministru al României, în eventualitatea câștigării alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta”, se arată în raportul Comisiei parlamentare de control a activității SRI.
Comisia SRI a întocmit documentul după ce a analizat stenogramele audierilor lui Horia Georgescu, fost președinte ANI (două audieri, 166 de pagini de stenograme), George Maior, fost director SRI (două audieri, 158 de pagini), Sorin Blejnar, fost șef al ANAF (14 pagini), Dumitru Dumbravă, general SRI, fost șef al Direcției juridice (171 de pagini), Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI (249 de pagini), ”precum și alte documente și probe depuse în susținerea celor prezentate Comisiei” și a efectuat acțiuni de control parlamentar la unitățile centrale ale SRI.
Parlamentarii Comisiei SRI au constatat că, ”în urma audierilor, au rezultat o serie de suspiciuni legate de faptul că fostul director al SRI se interesa de stadiul anumitor dosare atât din cadrul Agenției Naționale de Integritate (ANI), cât și despre evoluția unor dosare aflate pe rol în instanță, interferând cu activitatea instituției, precum și prin influențarea unor alți factori de decizie referitoare la investigații în curs de derulare.”
Comisia susține că George Maior avea o relație personală cu Horia Georgescu, fost secretar general și, ulterior, președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI), cu care se întâlnea săptămânal și abordau ”direcții de colaborare între instituțiile conduse de cei doi, precum și alte subiecte cu caracter politic, formal sau informal.”
”Discuțiile private dintre George Cristian Maior și Horia Georgescu erau legate de parlamentari, miniștri, persoane cu funcții de conducere și putere de decizie în stat cu privire la sesizările înaintate de SRI, care să aibă drept consecință influențarea parcursului politic și/sau a vieții publice”, scrie în raportul Comisiei SRI.
Visuri de premier
Raportul punctează că George Maior plănuia să ajungă premierul României, în eventualitatea în care funcția de președinte al țării ar fi fost câștigată de Victor Ponta.
Din acest motiv, fostul director al SRI s-a implicat în campania electorală dinaintea alegerilor prezidențiale din 2014 împotriva lui Klaus Iohannis, contracandidatul lui Victor Ponta.
În data de 20 februarie 2013, SRI, prin intermediul Notei informative nr. 00983838, a sesizat ANI în legătură cu o presupusă stare de incompatibilitate în care s-ar fi aflat Klaus Iohannis pe vremea când era primar al Sibiului, incompatibilitate care i-ar fi putut pune în pericol candidatura la Președinția României, dar care a fost infirmată prin decizie definitivă a ÎCCJ.
”Din datele transmise de către SRI în urma unor verificări interne, Serviciul avea informația referitoare la o posibilă stare de incompatibilitate a domnului Klaus Werner Iohannis încă din luna ianuarie 2013. În data de 20 februarie 2013, în ziua în care domnul Klaus Werner Iohannis s-a înscris în PNL, această notă a plecat de la SRI către Agenția Națională de Integritate, ceea ce denotă un mod de lucru viciat, menit să influențeze viața politică, deoarece decidentul la acest nivel privind transmiterea de informații către ANI se regăsea în persoana lui George Maior”, scrie în raportul Comisiei parlamentare de control SRI.
Parlamentarii menționează faptul că, după transmiterea notei de către SRI, în luna martie 2013 au existat patru informări ale ANI către Klaus Iohannis. În 24 aprilie 2013, Agenția a declanșat procedurile cu privire la starea de incompatibilitate în care s-ar fi aflat fostul primar al Sibiului.
”Serviciul condus de George Maior a acționat vădit pentru influențarea vieții politice din România, împiedicând astfel procesul democratic al Republicii”, precizează raportul Comsiei SRI.
Parlamentarii subliniază că acest caz al președintelui Klaus Iohannis este prezentat ”ca exemplu, dar în această situație au mai fost un număr mare de politicieni locali, parlamentari, primari, președinți de consilii județene, miniștri”.
”Potrivit depozițiilor, rezultă faptul că au existat mai multe discuții directe sau telefonice despre acest dosar între Horia Georgescu și George Maior. În particular s-a făcut referire la convorbirea telefonică între cei doi din data de 19 septembrie 2014, purtată în rețeaua STS cu privire la acest dosar. Momentul coincide cu solicitarea adresată de ANI referitoare la devansarea termenului de judecată în 33 de dosare aflate pe rolul ÎCCJ, inclusiv cel al președintelui României, Klaus Iohannis”, mai punctează raportul.
Comisia SRI precizează că a solicitat STS, prin adresa 4c-20/391 din 18.04.2018, date și informații cu privire la această convorbire.
”În accepțiunea Comisiei există indicii că George Maior, în calitate de director al SRI, a exercitat presiuni la adresa lui Horia Georgescu ca acesta să ceară devansarea termenului de judecată pentru acele dosare, să disemineze în presă această informație, având ca țintă în special cauza lui Klaus Iohannis, candidat la funcția de președinte al României”, mai punctează raportul.
Nota despre Hellvig a dispărut fizic din SRI
”În octombrie 2012, SRI a trimis ANI o notă informativă referitoare la o posibilă stare de incompatibilitate în care s-ar fi aflat domnul Eduard Raul Hellvig încă din data de 1 aprilie 2004, deci asupra unei stări de incompatibilitate produsă cu 8 luni înainte”, mai precizează raportul Comisiei SRI.
Parlamentarii subliniază că, în cadrul anchetei, în momentul în care au solicitat SRI să le pună la dispoziție nota, ea ”nu s-a mai regăsit în format fizic în cadrul SRI și a fost reconstituită din sistemele informatice ale instituției.”
Ulterior, în data de 9 noiembrie 2012, în prima zi de campanie electorală, ANI a anunțat că ”Eduard Hellvig, la acea dată ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, este incompatibil, pentru că pe lângă funcția ministerială a fost director la o firmă, cercetător în științe politice la o altă societate și a încasat salariul de la o bancă de celule stem.”
În decembrie 2014, Hellvig a câștigat procesul cu ANI la ÎCCJ, care a respins raportul inspectorilor de integritate. Pe fond, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Agenției Naționale de Integritate.
