Cetățile dacice, promise și abandonate

DE Petre Bădică | Actualizat: 31.08.2019 - 09:28

Marile proiecte culturale din „Programul de guvernare al PSD“ nu au fost realizate.

SHARE

Un proiect menționat ca un succes al Ministerului Culturii este „E-cultura: Biblioteca digitală a României“ vizează digitalizarea patrimoniului cultural cu ajutorul tehnologiilor IT.  Implementarea Proiectului a demarat efectiv în luna iulie 2018...

„În perioada următoare, vor deveni operaționale cele 7 centre regionale de digitalizare cu scopul de a coordona și monitoriza activitățile instituțiilor de cultură participante în cadrul proiectului“.

Ministerul promite că anul viitor va crește numărul de informații ce vor fi expuse în Biblioteca Digitală a României - culturalia.ro.

Potrivit fonduri-structurale.ro, proiectul Biblioteca Digitală a României va fi terminat în 2021. Proiectul a fost pus pentru prima oară pe hârtie în 2007.

Citește și Cultura, abandonată la indicațiile lui Dragnea

Digitalizarea bibliotecilor nu cuprinde toate arhivele - Foto: INQUAM PHOTOS/ David Muntean

O sincopă a proiectului e reprezentată de faptul că două dintre instituțiile culturale au anunțat, în 2018, că nu doresc să participe la proiectul Bibliotecii Digitale a României. E vorba de Biblioteca Națională a României și Biblioteca Centrală Universitară din Cluj.

Directorul general al BNaR, Maria Răducu, a explicat, la acea dată, refuzul prin faptul că Ministerul Culturii nu a pus la dispoziția instituției proiectul de digitizare a resurselor culturale și nu ar fi fost transparent cu privire la realizarea Bibliotecii Digitale a României. 

Situri arheologice fără stăpân

Programul Național „Limes“ (2015–2019), instituit de Ministerul Culturii, are în vedere elaborarea documentației de specialitate privind monumentele care compun granița romană a provinciei Dacia.

„Au fost identificate 350 de situri arheologice, 14 situri au fost cercetate în detaliu...

Pentru valorificarea cercetării siturilor care vor fi incluse în Patrimoniul Mondial, au fost publicate 36 de rapoarte de cercetare arheologică“, arată Ministerul Culturii într-un răspuns pentru Newsweek România.

Arheologul Felix Marcu, președintele Comisiei Limes România, a identificat o serie de probleme care trebuie rezolvate de autoritățile locale.

Roșia Montană, o controversă adâncită de PSD - Foto: INQUAM PHOTOS/ Liviu Florin Albei

Marcu a arătat că cea mai mare parte a terenurilor pe care se află elementele de graniţă romană nu sunt intabulate.

Mai mult, spune arheologul, cea mai mare parte a graniţei de nord, est și vest se află în zonă forestieră sau în proprietăţi deţinute de composesorate, lucru care va îngreuna procesul de clarificare a situaţiei juridice a acestor obiective, potrivit ziarulfaclia.ro.

16 clădiri reabilitate

Ministerul Culturii ne-a prezentat și modul în care s-a realizat extinderea și modernizarea infrastructurii culturale. S-a realizat restaurarea, refacerea și repunerea în circuitul public a 16 clădiri aparținând unor instituții de cultură, precum: Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă al României - Palatul Regal, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ Iaşi, Biblioteca Naţională a României, Muzeul Național al Țăranului Român.

Citește și Cultura, abandonată la indicațiile lui Dragnea

În următoarele 12 luni, vor demara lucrările de consolidare și restaurare a Palatului Cantacuzino. Vor fi contractate proiectarea și lucrările de execuție pentru Sala „Omnia“ din Bucureşti, pentru Biblioteca Franceză „Omnia“ Craiova și Muzeul „Kalinderu“, precum și pentru Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989.

Centru cultural nemultifuncțional

PSD și-a asumat zeci de măsuri în Programul de guvernare la capitolul „Cultură, culte, minorități“. De multe nici nu s-a atins.

„Guvernul își asumă majorarea an de an a bugetului pentru investiţii în domeniul cultural, cu peste 50%, astfel încât acesta să ajungă în anul 2020 la o valoare care să satisfacă de o manieră rezonabilă necesitățile domeniului“, scrie în „Programul de guvernare“. Anul acesta, bugetul Culturii a crescut cu numai 30%.

De interes național și nu prea

PSD și-a propus în „Programul de Guvernare“: „revizuirea actelor normative din domeniul culturii“.

Și a detaliat:
„Guvernul dorește introducerea în legislația specifică a conceptului de manifestare culturală strategică, cu referire la evenimentele cu caracter cultural, precum Festivalul Internațional George Enescu“.

Urmarea: Ministerul Culturii a decis să finanțeze Festivalul George Enescu, în ultimul moment, după ce organizatorii au anunțat că există riscul ca evenimentul să nu mai aibă loc.

Abia în luna iunie, Ministerul Culturii a confirmat finanțarea evenimentului cu 31 milioane de lei.

Invitație pentru căutătorii de comori

În Programul PSD, la capitolul „Investim în cetățile dacice!“ se spune: „Guvernul va demara un proiect complex privind Cetățile dacice din Munții Orăștiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial din anul 1999, de o valoare excepțională din punct de vedere istoric și cultural pentru România.

Este absolut necesară oprirea degradării prin implementarea unor măsuri concrete de protecție, conservare și restaurare“.

Realitatea este prezentată de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO: „Statutul juridic al terenurilor, desemnarea unor administratori, lipsa căilor de acces, suprapunerea, pe aceeaşi suprafaţă a statutului de sit arheologic cu cel de arie naturală protejată, lipsa pazei, ceea ce duce la braconajul artefactelor sunt ameninţări la adresa acestor obiective.

Festivalul „George Enescu“a primit finanțare la presiunea publică, în ultimul moment

Toate acestea rămân probleme nerezolvate timp de 20 de ani, de când Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, recunoscute pentru unicitatea lor în lume, au fost înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Cu o singură excepţie, cea de la Sarmisegetuza Regia, unde Consiliul Judeţean a devenit administratorul sitului, restul cetăţilor sunt o invitaţie deschisă pentru căutătorii de comori, cât timp nimeni nu le are în administrare şi nu se ocupă de ele“.

Unde e patrimoniul industrial

PSD a promis „Continuarea și finalizarea celor două mari proiecte care presupun construirea unei săli moderne de concerte și a unui centru cultural multifuncțional (parte a proiectului «Cartierul Justiției») în municipiul București“.

Nu s-a realizat nimic.

Citește și Cultura, abandonată la indicațiile lui Dragnea

PSD a mai promis să facă statui ale artizanilor marii Uniri de la 1918, sprijinirea autorităților locale prin oferirea de suport tehnic, legislativ și financiar în procesul de reconversie a spațiilor industriale dezafectate în hub-uri culturale și de protejare și valorificare a patrimoniului industrial, dezvoltarea educației artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar.

Toate au rămas strict pe hârtie.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.