luni 08 iunie
EUR 5.2436 USD 4.5565
Abonează-te
Newsweek România

Avioanele NATO au doborât o dronă rusească deasupra Letoniei. De ce în România nu au fost interceptate

Data publicării: 08.06.2026 • 12:30 Data actualizării: 08.06.2026 • 12:53
Avioane F-16 - Foto: Profimedia images - Caracter ilustrativ
Avioane F-16 - Foto: Profimedia images - Caracter ilustrativ

E alertă maximă în flancul estic NATO, după ce avioanele de război Aliate au interceptat și doborât o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei dinspre Rusia. Incidentul vine la doar câteva zile după ce în România au pătruns și explodat două drone care au și explodat.

Un nou incident de securitate a avut loc la granița estică a NATO, după ce o dronă care a intrat în spațiul aerian al Letoniei dinspre Rusia a fost interceptată și doborâtă de avioane ale Alianței.

Avioanele NATO au doborât o dronă rusească deasupra Letoniei. În România nu au fost interceptate

Potrivit informațiilor publicate de presa letonă, operațiunea s-a desfășurat în apropierea localității Rogovka, în estul țării. Autoritățile au activat imediat mecanismele de alertă pentru populație și au emis o avertizare de nivel portocaliu, ridicată ulterior după eliminarea pericolului, scrie TVpworld.com.

Forțele Armate Naționale ale Letoniei au transmis că avertizarea a vizat municipalitățile Ludza, Balvi și Alūksne, după detectarea unei posibile amenințări la adresa spațiului aerian. Un purtător de cuvânt al armatei letone a confirmat pentru Reuters că cel puțin o dronă a pătruns în spațiul aerian al țării venind din direcția Rusiei.

Citește și: Alertă maximă la granița României. O dronă a explodat lângă un sat din Orhei, Moldova

De ce în România nu au fost interceptate dronele

Incidentul din Letonia vine după ce nu mai departe de vineri, în România, o dronă maritimă pierdută de forțele ucrainene din cauza războiului electronic din Marea Neagră a explodat în zona portului Constanța.

Amintim că în urmă cu două săptămâni, o dronă rusească Geran-2 a pătruns în spațiul aerian românesc și a explodat în momentul în care a lovit un bloc din Galați, provocând două victime.

Dar să le luăm pe rând.

Cazul dronei maritime explodată în Portul Constanța

În cazul dronei maritime care a explodat vinerea trecută în Portul Constanța, explicația pentru care vehiculul maritim fără pilot a trecut neobservată până când s-a blocat în balizele de protecție împotriva poluării - a fost că nu au putut fi detectată de radarele românești, după ce ele au fost pierdute de forțele ucrainene pe mare în urma războiului electronic provenit din Crimeea, anexată de Rusia încă din 2014.

Datele publicate de platforme specializate în monitorizarea interferențelor electronice OSINT arată că litoralul românesc și zona portului Constanța s-au aflat printre cele mai afectate regiuni din Europa în ceea ce privește bruiajul semnalelor GPS în perioada premergătoare exploziei unei drone maritime ucrainene.

Experții în securitate și război electronic atrag atenția că fenomenul nu este nou. Pe lângă bruiajul clasic al semnalului GPS, regiunea este afectată frecvent și de operațiuni de tip „spoofing”, prin care receptorii sunt induși în eroare și primesc coordonate false privind poziția lor reală.

Această tehnică este asociată în mod frecvent cu operațiunile de război electronic desfășurate de Rusia în zona Mării Negre. Un raport independent publicat în 2024 arăta că aproximativ 90% dintre semnalele GPS false detectate în estul României provin din Crimeea și afectează inclusiv aeronavele care operează pe rutele dintre Uniunea Europeană și Asia.

Cazul dronei rusești Geran-2 care a explodat pe un bloc din Galați

În cazul dronei Geran-2, MApN a comunicat că a radarele românești au identificat ținta, la momentul inițial se afla într-un roi de drone care atacau porturile ucrainene de la Dunăre, doar că una dintre drone s-a desprins din dispozitiv a trecut granița și a coborât în mod controlat sub nivelul de detecție radar - continuându-și deplasarea până în momentul în care a lovit partea superioară a unui bloc din Galați.

MApN a precizat că nu a putut distruge drona, întrucât nu au putut trage cu proiectile interceptoare deasupra orașului Galați, iar timpul de reacție a fost foarte limitat.

De asemenea, generalul de aviație cu patru stele Ștefan Dănilă, fost pilot de luptă, a explicat pentru Newsweek România de ce avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române nu au putut lovi drona căzută la Galați spre deosebire de victoria avută recent în Țările Baltice.

În Estonia am avut o dronă mult mai mare, a Ucrainei, deci și o țintă mai ușor de vizat de piloții români. În plus, această dronă zbura mult mai sus decât cea care a lovit la Galați. A fost mai ușor de urmărit. Mai mult, în Estonia piloții români au avut 20 de minute să urmărească această dronă. Au vizat-o, au tras și au lovit cu succes. Foarte important, crucial chiar, totul s-a întâmplat într-o zonă nelocuită. 

Acum, în situația de la Galați treburile nu au stat chiar așa. Pe mai toate direcțiile. În primul rând drona zbura foarte jos. A lovit la 50-60 de metri. Apoi, timpul a fost foarte scurt. De la intrarea în România și până la explozie au trecut numai 4 minute. Foarte puțin mai ales că vizarea unei ținte durează un minut și jumătate.

Citește și: Un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă deasupra Estoniei 

Din păcate toată lumea își închipuie că se întâmplă ca în Războiul Stelelor, cu scenarii SF. Bine, nu este chiar așa. Aveau aprobarea să lovească, dar vorbim de o țintă mică. În plus la un moment dat drona a <<sărit>> din încadrarea radar. Piloții au fost obligați să o <<caute>> din nou. Totul cere timp. Mai mult, drona a ajuns desupra unei aglomerări urbane, iar pericolele sunt mari. Dacă racheta ratează drona poate distruge locuințe de la sol.

Nimeni nu e atât de neatent în astfel de cazuri pentru că pot avea loc nenorociri. Repet, vorbim de o țină mică destul de ușor de ratat. Așa s-a întâmplat în Polonia unde avionul a vizat, a tras, a ratat și racheta a dat jos o casă. A făcut distrugeri mai mari decât drona în sine. Repet, o țintă așa de mică poate fi destul de ușor ratată și în zone locuite nu esta de glumă”, a precizat pentru Newsweek generalul de aviație cu patru stele Ștefan Dănilă.

Ștefan Dănilă este primul aviator numit Șef al Statului Major General al Apărării între 2011-2015. A fost pilot de vânătoare, dar și-a încheiat viața militară activă ca pilot pe C-130.

Citește și: Explozia dronei din Portul Constanța pe prima pagină a presei internaționale. Ce scriu marile publicații

Dronele "rătăcite" devin o problemă de securitate pentru NATO

În ultimii ani, România, Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania au raportat mai multe incidente în care drone militare au pătruns în spațiul lor aerian.

Aceste episoade au alimentat îngrijorările privind riscul extinderii efectelor războiului din Ucraina către flancul estic și nordic al Alianței Nord-Atlantice. Pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și portuare rusești din zona Mării Baltice, unele drone au ratat țintele stabilite și au traversat accidental frontierele statelor vecine.

Incidentul din Letonia vine într-un moment sensibil pentru întreaga regiune. În ultimele zile au fost raportate și alte evenimente similare. În Republica Moldova, autoritățile investighează explozia unei drone căzută duminică în raionul Orhei, fără victime.

Mai multe articole din secțiunea Internațional
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră