Alegeri prezidențiale LIVE

Rezultatele votului în timp real
Călin Georgescu 22,94 %
Elena Lasconi 19,18 %
100,00 %
Marcel Ciolacu 19,15 %
George Simion 13,86 %
Click aici pentru rezultate complete

În așteptarea Generalului Iarnă, pe Frontul de Est

Ion Petrescu
DE Ion Petrescu | 06.10.2022 - 15:18

Asistăm la un bombardament informațional în care se vede rapid cine manipulează, cine difuzează informații din surse unilaterale, cine dă dovadă de credulitate, preluând, deloc critic, afirmațiile unei tabere sau alteia, din confruntarea est-europeană, ce nu se mai termină. 

SHARE

Cât adevăr există în legenda cu recursul, de către Moscova, la armele nucleare tactice? 

Ipotetic pericolul persistă. Dar, Laura Cooper, secretar adjunct al Apărării, la Pentagon, a declarat că a văzut doar rapoarte cu sursă deschisă, care afirmă că Rusia ar putea să mute arme nucleare tactice pe calea ferată. Aici se impune precizarea că nu numai Federația Rusă are sistemul de a muta permanent, cu ajutorul trenurilor, arme de distrugere cu un impact variabil pe câmpul de luptă, sau asupra unor obiective strategice. 

Statele Unite dispun de  230 de arme nucleare tactice, semn că sperau în nefolosirea lor în viitor.   Aici vizăm bomba nucleară B61, care este principala bombă gravitațională termonucleară, din stocul durabil al Statelor Unite, după sfârșitul Războiului Rece. Are un randament scăzut până la mediu, cu un design de implozie cu radiații în două etape.

La adversar - stabilit ca atare la reuniunea NATO de la Madrid, din iunie 2022 - există 1830 de arme nucleare tactice rusești, care pot fi lansate de rachete aer-sol, de bombe, de rachete de croazieră, de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, de obuze de artilerie,  de rachete balistice sol-aer, de rachete de apărare de coastă, dar pot fi și amplasate în câmpuri de mine. 

Deocamdată, Pentagonul nu a observat nimic, la armata rusă, care să determine schimbarea poziției nucleare a SUA - nefiind niciun indiciu că Rusia se pregătește să utilizeze iminent arme nucleare. 

De reținut este și faptul că președintele Joe Biden a vorbit marți la telefon cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky și a promis că își va susține afirmația - de ripostă adecvată - cu armele nucleare, dacă va fi nevoit, evident, de ipotetica imprudență a Moscovei.

Dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că mass-media și politicienii occidentali „se implică într-o mulțime de exerciții de retorică nucleară chiar acum”, iar Rusia a refuzat să participe la acestea.

Cum se implică acum SUA, în sprijinirea Ucrainei? 

Președintele Joe Biden, în convorbirea sa cu omologul ucrainean, pe 4.10.2022,  s-a angajat să continue să sprijine Ucraina în timp ce aceasta se apără de agresiunea rusă, atâta timp cât este nevoie. În plus, Departamentul de Stat al SUA a confirmat că Statele Unite, cu aliații și partenerii lor din 50 de națiuni, livrează armele și echipamentele pe care forțele armate ale Ucrainei le folosesc într-o contraofensivă menită să recupereze pământurile cucerite de Rusia.

 

Primul pachet de arme ce urmează a fi trimise Ucrainei  include 75.000 de proiectile de artilerie, pentru obuzierul de 155 mm, ceea ce arată cât de rapid și agresiv se desfășoară contraofensiva ucraineană. 

În timp ce Rusia mai controlează o zonă a Ucrainei de dimensiunea Portugaliei - aproximativ 15% din țară - acea zonă se micșorează rapid, cu progrese active atât pe frontul de est, cât și pe cel sudic. Ritmul crescut al luptei din ultimele săptămâni a reînnoit îngrijorările cu privire la proviziile și stocurile occidentale.

Statele Unite au oferit Ucrainei 10 HIMARS, în timp ce alți aliați au dat 10 și au promis încă 10. După război se va vedea care dintre țările vecine statului ucrainean au ajutat această țară să primească mai repede sistemul de artilerie cu rachete de înaltă mobilitate, preluate de la americani și transportate, pe teritoriul lor, spre Frontul de Est.  Și poate nu se va uita asta la Kiev, pentru că HIMARS poate atinge majoritatea obiectivelor militare rusești de pe teritoriul ucrainean, inclusiv cele din Crimeea. 

Cert este că Statele Unite au trimis Ucrainei peste un milion și jumătate de proiectile, aproape de limita pe care SUA o doresc, pentru a feri de riscuri propriile capacități de luptă. În anul următor, Pentagonul intenționa să cumpere doar 29.000 de proiectile de bază, cu explozibil mare. Numai că realitatea confruntărilor de pe Frontul de Est a proiectat necesarul de proiectile la aproape trei sute de mii pe an. 

Mai concret, pachetul de arme ce vor fi oferite de Statele Unite Ucrainei include:16 obuziere de 155 mm și 75.000 de proiectile de artilerie, de 155 mm; 500 de proiectile de artilerie M982 Excalibur, de 155 mm, ghidate cu precizie;1.000 de proiectile de 155 mm, de sisteme RAAM (Remote Anti-Armor Mine); 16 obuze de 105 mm; 30.000 de proiectile de aruncătoare de grenade de 120 mm; 200 de vehicule MaxxPro rezistente la ambuscadă; 200.000 de cartușe de muniție, pentru arme de calibru mic; echipamente pentru amplasarea obstacolelor; muniții antipersonal Claymore; echipament de teren.

Per total? Circa 625 de milioane de dolari. Noul pachet de arme anunțat de SUA vine după noi sondaje care arată sprijinul americanilor, pentru creșterea diplomației americane, pentru a pune capăt războiului și sprijinul conservator, pentru finanțarea războiului. 

80% dintre respondenții chestionați la mijlocul lunii septembrie au declarat că sunt îngrijorați de război; 58% au spus că s-ar opune nivelurilor actuale de ajutor din Ucraina, dacă prețurile la gaz și consumul rămân ridicate; 30% cred că războiul se va încheia cu o „victorie totală pentru o singură țară”, majoritatea prevăzând o înțelegere negociată. 30% susțin sprijinul diplomatic și militar al SUA. Numai 9% susțin acordarea către  Ucraina, a tot ceea ce aceasta cere.

Putin - un cadou pentru NATO? 

Tot în această primă decadă din octombrie, secretarul britanic al apărării,  consecventul Robert Ben Lobban Wallace, a semnalat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost un „apel de trezire”, pentru membrii NATO, făcându-i să realizeze că armatele lor trebuie să fie mai bune și să investească mai mult în apărare.

Totuși, pentru a rămâne în arealul obiectivității, dacă nu era avertismentul sever al fostului președinte american Donald Trump, privind necesitatea ca aliații europeni să își mărească bugetele pentru apărare, nici azi nu avea alocat organismul militar românesc, 2% din PIB. 

Același  Ben Wallace a reamintit faptul că multe națiuni din Europa s-au dovedit mulțumite, de starea defensivei lor, după prăbușirea URSS și că președintele rus Vladimir Putin a devenit „într-un fel, un cadou pentru NATO”. Wallace l-a descris - în timpul unei discuții la Forumul de Securitate de la Varșovia - pe Putin ca fiind un „ticălos de pantomimă”, care „ne-a reamintit că există într-adevăr cineva acolo, care chiar vrea să nu ne provoace, dar vrea să provoace violență”.

Franc, secretarul britanic al apărării a recunoscut că există un acord între colegii săi, că nu au investit suficient în armatele lor: „La suprafață, militarii noștri se pot lăuda cu cifre. Dar sub această capotă, nu avem suficientă infrastructură, nu avem suficiente piese de schimb, nu avem suficient personal, nu avem suficient armament modern, nu avem suficiente stocuri de arme. Va trebui să ne ocupăm de asta. Și asta va costa bani.” Parcă vorbea de situația actuală din România...

Sigur că noul guvern britanic a declarat că intenționează să-și majoreze cheltuielile militare în următorii ani la 3% din PIB, după cum din 2023, România va acorda armatei sale 2,5% din PIB. Ceea ce este bine, dar onest privind lucrurile, cam tardiv. 

Ce va apăra Germania?

La același Forum de Securitate de la Varșovia, ministrul german de externe,  Annalena Charlotte Alma Baerbock, a fost întrebată despre criticile cu care se confruntă Germania în Europa Centrală și de Est, acolo unde mulți aliați consideră că Berlinul a devenit prea dependent de gazul rusesc - în trecut - și că actualul guvern german nu s-a mișcat suficient de rapid, pentru a trimite arme în Ucraina, de pildă tancuri performante. 

Abilă diplomată, doamna Baerbock a precizat că înțelege perfect că există multe întrebări, în special în țările aliate din Est, acelea care, până una alta, simt primele crivățul geopolitic venit din răsăritul bătrânului nostru continent. 

De aceea a făcut un apel, la aliați, ca să aibă încredere în cei care conduc azi statul federal reunificat german, deoarece sunt serioși și deciși să apere fiecare colț al teritoriul NATO. Și - aș mai adăuga eu - nu uită nicio secundă să servească interesul național german. Ei pot, carevasăzică...

Berlinul va sprijini Ucraina atâta timp cât are nevoie de Germania, dar asta se va face cu partenerii internaționali ai actualului executiv german. 

 

Dispută între Volodymyr Zelensky și Elon Musk?

Într-adevăr, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a schimbat atitudinea sa față de Elon Musk, după ce miliardarul tehnologic le-a cerut utilizatorilor Twitter ca să doneze câte doi cenți pentru războiul din Rusia.

Anterior, Elon Musk,a postat un sondaj axat pe interogația: Ucraina ar trebui să cedeze teritorii Rusiei?

Replica lui Zelensky nu a întârziat.  El a creat un sondaj propriu, pe Twitter, cerând internauților să voteze fie pentru un Musk care sprijină Ucraina, fie pentru unul care sprijină Rusia.

Asta s-a întâmplat pe 4.10.2022, după ce, cu o zi înainte, Musk a cerut „refacerea” „alegerilor din regiunile anexate sub supravegherea ONU” și a sugerat că peninsula Crimeea trebuie să devină „formal parte a Rusiei”, iar alimentarea cu apă a Crimeei să fie asigurată, urmând ca Ucraina să rămână neutră. Elon Musk le-a cerut utilizatorilor Twitter să voteze ideea lui, atrăgând tuturor atenția că un rezultat posibil, deși puțin probabil, al acestui conflict ar putea fi războiul nuclear. 

Meritul lui Musk? A căutat soluții, într-un context belicos, în care nu totul poate fi diferențiat în alb și negru, iar soluții există, dacă negocierile diplomatice ar reîncepe, cu un necesar realism geopolitic. 

Cum de are bani Budapesta, pentru mărirea soldelor militarilor maghiari? 

Într-un context în care România rămâne singura țară din NATO în care rezerviștii cu cariere militare serioase sunt puși la zidul infamiei, din cauza pensiilor încremenite de ani buni la un cuantum nerealist, la Budapesta, guvernul Ungariei a anunțat că soldele militarilor au fost majorate cu aproximativ 25%, pe care, personalul profesionist, contractual şi cel în rezervă aflat în serviciul activ al Forţelor de Apărare ungare, le vor primi în primele zile ale lunii octombrie 2022, după cum a declarat, marţi, Kristóf Szalay-Bobrovniczky, ministrul ungar al Apărării.

Acesta a mai adăugat că majorarea soldelor variază în funcţie de categorie, în medie de 26%. Deci la unguri se poate, la români, nu?...

Decizia privind majorarea cadrului de salarizare a personalului din Armata Ungară - cu care Armata României are relații de respect profesional constant - va creşte în două etape, soldele militarilor profesionişti, ale celor cu contracte şi ale rezerviştilor voluntari. Urmarea? Din luna aceasta, un militar maghiar va avea solda mărită cu un sfert din cea primită până acum. El da, omologul român ba... 

Ministrul ungar al Apărării,  Kristóf Szalay-Bobrovniczky a cerut în schimb calitate de la militarii țării sale și a adăugat - nota bene: "Încă din prima mea zi, de la numirea mea ca ministru, lucrez pentru a mă asigura ca militarii noştri să primească recunoaşterea morală şi materială pe care o merită. Creşterea prestigiului unei profesii este un proces îndelungat, dar, pe lângă o carieră previzibilă, putem deja să ne arătăm aprecierea faţă de forţele armate în schimbul serviciului, responsabilităţii şi sacrificiului pe care le prestează”. Sună bine.

Potrivit acestuia, securitatea şi protecţia suveranităţii economice şi naţionale contează în Ungaria, iar Fondul de Apărare creat de Guvernul ungar reprezintă o garanţie suficientă în acest sens, asigurând sustenabilitatea Programului de Apărare şi Dezvoltare Militară a Ungariei, chiar şi într-o situaţie economică dificilă. Impresionant. Dificilă, dificilă, dar cu un sprijin adecvat de la Moscova, nu-i așa?...

 

Recitim ARTICOLUL 5, din Tratatul Atlanticului de Nord, din 04.04.1949 ?

<< Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord. Orice astfel de atac armat şi toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoştinţă Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după adoptarea de către Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.>>

    Atenție! Nu scrie de  un atac armat împotriva unei țări care vrea să devină - pe repede înainte, prin schimbarea criteriilor de aderare peste noapte - membră a NATO, aceasta fiind deja atacată de un stat vecin, conflictul fiind în curs de derulare, cu un final trâmbițat, dar oricum îndepărtat. 

   Cine va accepta aderarea la Alianța Nord-Atlantică, a unei țări aflate deja în conflict armat cu un stat megieș poate să își trimită bărbații de peste 18 ani ca să își caute ranițele, de sport, militare ș.a.m.d.   

   Doar vine Generalul Iarnă, întâi pe Frontul de Est și apoi la granița răsăriteană a NATO. De aceea să nu uităm cuvintele lui John Fitzgerald Kennedy, cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite: „Pentru că într-o democrație, fiecare cetățean, indiferent de interesul său pentru politică, „deține funcția”; fiecare dintre noi este într-o poziție de responsabilitate; și, în final, tipul de guvernare pe care îl obținem depinde de modul în care îndeplinim responsabilitățile. Noi, oamenii, suntem șefii și vom obține genul de conducere politică, fie ea bună sau rea, pe care o cerem și o merităm". 

    Dar asta este doar la ei, peste Ocean...

 

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te