Dăm cu țara asta de pereți și nimeni nu pățeste nimic? Asta e tot?

DE Sabin Gherman | Actualizat: 24.10.2019 - 14:13

Dacă e să calculăm cinic, Ceaușescu a fost împușcat pentru mai puțin. Ce avem azi, după trei ani de guvernare PSD?

SHARE

România poate produce energie electrică cât pentru două Românii, dar noi plătim cel mai scump curent din Uniunea Europa. Suntem printre foarte puținii care mai au rezerve de gaz, dar gazul ăsta a devenit, pentru noi, cel mai scump, iarăși, din întreaga Uniune Europeană.

A fost de ajuns o declaratie a unui anonim ministru al Energiei din cabinetul Grindeanu și prețul curentului pe bursa s-a făcut de patru ori mai mare. A venit apoi gașca lui Orlando și Vâlcov cu OUG 114 și iar ne-au dat peste cap.

Amintește-ți: care a fost prima măsură luată după decembrie 2016? Triplarea lefurilor parlamentarilor. Au urmat apoi pensile speciale, mia de euro dată drept bani de chirie și toate celelalte. Ce fac pesediștii azi? Măresc salariul minim – adică, pe lângă că mai dau o dată de pereți cu economia privată, își mai pun tovarășii parlamentari și 900 de lei la leafă.

Mai pune: 20 000 de infractori eliberați, legi ale justiței cu dedicație, instituții menite să domesticească judecători și procurori, hoarde de amante aruncate din canapea direct în funcții publice. Doar în primele luni ale lui 2019 două milioane de români au aplicat pentru joburi în Occident – și Dăncila se laudă că aduce în locul celor plecați încă 30 000 de lucratori din Asia.

Asta s-a întâmplat: o țară care părea să revină la matca ei europeană a fost împinsă în haos. De cine? – oameni selectați cu grijă; fără personalitate, fără performanță, repetenți, proști pur și simplu – exact de ceea ce are nevoie socialismul ca să-și clameze victoria.

Au făcut praf și pulbere încrederea cetățeanului român că mai are un viitor în România - și asta e mai grav decât sărăcia sau molima și e de neiertat.

Și, la cum arată țara asta, azi, nimeni nu plătește? O să ne râdă în față Dăncila de Tiliorman, Orlando, Vâlcov, Carmen Dan și toate loazele? Asta-i tot? Da, sigur, vor argumenta că nu poartă răspunderea pentru decizii politice – dar Ceaușescu nu pentru decizii politice a plătit? Dacă ăștia nu vor fi duși în fața unui judecător, înseamnă că orice partid extremist are cale liberă către putere. Anarhiști, comuniști, nebuni – toți pot clama decizia politică pentru orice nemernicie.

Și marele bai e că au atacat esențele: omul simplu începe să semene cu politrucii ăștia nenorociți. Doar două exemple:

„Dacă în familie soțul bea sau bate, acesta este un semn că în inima soției lui nu este destulă înțelepciune și iubire adevărată.” (extras din „Cum să întemeiem o familie ortodoxă”, București, Ed.. Cartea Ortodoxă). Aiuritor, nu-i așa? Înlocuiește ”soțul” cu ”statul” sau cu ”partidul”, înlocuiește ”soția” cu ”poporul” și vei avea imaginea clară a României de azi. Supunere, ascultare oarbă, în ideea că ăsta ne e datul istoric: să ne conducă cei mai proști ca noi.

Al doilea exemplu: scandal la Colegiul Medicilor Stomatologi din România, o doamnă – Cutui, din Timișoara – a început războiul împotriva Colegiului; războiul e la modă, se poartă de la vecinul nemulțumit de umbra nucului tău până la te miri ce partid de guvernământ.

S-a creat emoție, a fost și o semi-grevă a foamei la mijloc, totul pentru detronarea actualei conduceri. Orice om normal ar zice așa: să clarifice justiția – și justiția a dat dreptate Colegiului.

Urmarea: decizia instanțelor pare să nu conteze, doamna revoltată continua scandalul – competiția internă e pe cale să iasă din orice cadru procedural și democratic, exact ca în Africa sub-sahariană; cu cu se apropie alegerile, cu atât mai vârtos se pune emoția înaintea rațiunii.

Par două spețe mărunte, în comparație cu marile ”dezbateri” ale partidelor;  dar partidelor le datorăm hămeseala și nimicnicia. Ce țară am fi putut fi dacă în ”90 ne făceam temele și înțelegeam capitalismul, dacă în locul perestroicii am fi ales antreprenoriatul și munca.

Și la ce-am ajuns?

Biserica te mână orbește, semnând pe la spate contracte de sponsorizare pentru tot felul de mănăstiri și super-catedrale – asta în loc să fie stabilopodul nostru moral; poate o să ne răspundă onorata popime când primăriile-sponsor se vor plânge că n-au bani de căldură sau școli în comunități. Elita – că asta sunt și medicii – ne arată că apucăturile de căruțaș au ajuns și acolo sus, nu doar la crâșma satului.

Niciodată n-a fost țara asta mai secată de valori. Cei care au apucat să se salveze, au făcut-o. Câteva sute de mii din cei rămași au ieșit în stradă, speriați de calea trasată de dințosul din Teleorman. Restul? Poate prea ocupați, poate mulțumiți că s-au mărit salariile la stat, poate pur și simplu obosiți, hărțuiți de speranța aia spurcată care mereu ne scapă.

La procesul Ceaușeștilor, așa vai mama lui cum a fost, nu s-a vorbit nici de furturi, nici de șpagă, nici de omorât pe trecerea de pietoni – atacul continuu la speranța poporului, la valorile și la esențele lui, asta l-a prăbușit în fața zidurilor din Târgoviștei. N-a contat nici Marea Adunarea Națională, n-a contat că din funcția de lider national a luat decizii politice aprobate de tot felul de lingăi.

De ce ar conta acum, când valori, principii și oportunități uriașe ale țării României au fost ratate de gângavii ăștia ideologici? Sigur, nu zidurile de la Târgoviște sunt soluția azi, dar în fața judecătorilor vor trebui să fie trimiși cei care, prin actele lor, au devalizat economii sau au decimat vieți (vezi tragedia de la Colectiv).

Iar dacă noul guvern, care o fi el, nu va vorbi despre asta, nu va pune responsabilitatea lângă funcția politică, înseamnă că statul roman va fi mereu la cheremul tuturor proștilor și doar norocul istoric sau vreo cacealma geopolitică ne-or scăpa uneori de nemernicii.

Comentarii

© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.