De ce i-a obligat Burebista pe daci să-și ardă viile? Personajul misterios care a stat în spatele deciziei?
Că Burebista, marele rege al Daciei, i-a obligat pe daci să-și distrugă viile, este, în general, un fapt acceptat de istorici. În schimb, diferă motivul pentru care el ar fi făcut acest lucru. În plus, se vorbește mai puțin de personajul care l-a convins pe rege să facă asta.
Burebista e numele care, poate mai mult decât al lui Decebal, simbolizează puterea dacilor și unitatea lor în cadrul unui stat centralizat.
Dincolo de exagerări, e evident, conform mărturiilr scrise, că el a fost unul dintre cei mai importanți conducători din această parte a lumii, ajungând pe picioar de egalitate cu Roma, ce încă era în faza de republică.
Cu o domnie lungă, 82-44 î.Hr, Burebista s-a remarcat și printr-o decizie care, în zilele noastre, ar fi fost numită „de austeritate” și total nepopulară: i-a obligat pe daci să-și ardă viile. Dar cum, cât și de ce urmează să dezbatem mai jos.
Burebista a creat Regatul Daciei
Burebista a ajuns în fruntea unuia dintre triburile dacice în anul 82 î.Hr. Inițial, teritoriul stăpânit de el era situat în zona cetății antice Histria, având capitala la Argedava.
Treptat, el a cucerit alte triburi dacice, extinzându-și autoritatea spre zona Olteniei, Transilvaniei și chiar Ungariei de azi, mutându-și centrul de putere în Munții Orăștiei, la Costești, chiar dacă Sarmizegetusa Regia a devenit capitala spirituală a regatului.
În plus, a cucerit cetățile grecești de la Marea Neagră și a înaintat adând și în Peninsula Balcanică.
Citește și: Chipul lui Decebal de la Orșova, cea mai înaltă sculptură din Europa. Lucrarea a costat 1.000.000 $
Dacii reprezentau unul dintre triburile poporului getic, cel care stăpânise aceste zone vreme de trei secole, începând din secolul al IV-lea î.Hr.
Istoricul şi geograf antic grec Strabon, care a fost contemporan cu Burebista, îl considera un lider politic şi militar impresionant.
„Ajuns în fruntea neamului său care era istovit de războaie dese, getul Burebista l-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci, încât în câţiva ani a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine, ajungând să fie temut chiar şi de romani”.
Cine a fost Deceneu, cel care l-a sfătuit pe regele dac să distrugă viile?
Plecând de la aceste cuvinte, privind abţinerea de la vin, au apărut legende legate de faptul că Burebista ar fi ars toate viile din regat.
Asta, la sfatul și îndemnul Marelui Preot Deceneu, omul său de încredere, după ce s-a constatat că dacii pe care îi conducea căzuseră în patima vinului.
Despre Deceneu, acelaşi Strabon spune, conform adevarul.ro, că era “un şarlatan care rătăcise multă vreme prin Egipt, învăţând acolo semne de prorocire, mulţumită cărora susţinea că tălmăceşte voinţa zeilor.
Citește și: VIDEO Cum arăta Amza Pellea cu coiful de la Coțofenești pe cap? L-a purtat în filmul „Dacii”
Ba încă de un timp, fusese socotit şi zeu. Ca dovadă că pentru ascultare ce i-o dădeau geţii este şi faptul că ei s-au lăsat înduplecaţi să renunţe la viţa de vie şi să trăiască fără vin”.
Istoricii și etnologii au încercat să explice această teorie, nedemonstrată, potrivit căreia Burebista ar fi dat foc la vii ca să-i scape pe supuşi de viciul beţiei.
Marele filolog și sociolog Mircea Vulcănescu susţinea mai mult teoria abstinenţei dacilor faţă de vin, decât cea a arderii viilor, întrucât şi după moartea lui Burebista dacii au continuat să consume vin, considerat de ei un dar al zeilor.
Profesorul de istorie focşănean, Florinel Agafiţei, susține și el că tema arderii viilor de către Burebista este o legendă şi atât.
„Sunt convins că Burebista a dat ordin să se scoată viile, dar acelea bătrâne, pentru a fi înlocuite cu vii tinere, să fie mai productive. Se ştie că romanii s-au minunat de viile pe care le-au găsit aici şi de licoarea plină de har.
Burebista şi-a îndemnat poporul la abstinenţă, dar nu a avut o putere reală în tot teritoriul pentru a-şi impune punctul de vedere”, a declarat istoricul, potrivit sursei citate.
Citește și: Care a fost cauza războaielor daco-romane, de fapt? Geniala stratagemă folosită de Decebal
Pe de altă parte, prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea. preşedintele Patronatului Român al Viei şi Vinului, susține că, de fapt, au fost defrișate doar viile in zonele de frontieră ale regatului dac, pentru că erau o tentație continuuă pentru popoarele barbare din vecinătate.
„Povestea cu defrişatul viilor din vremea lui Deceneu e oarecum adevărată. Era vorba, de fapt, despre viile din zona de frontieră a dacilor, care constituiau o permanentă ispită pentru popoarele barbare.
După aceea s-a spus că a fost şi o încercare de stopare a petrecerilor bahice. Deci, trebuie să fi fost un adevăr”, a spus Cotea pentru ziarullumina.ro.
În privința personajului misterios care l-a îndemnat pe Burebista să ia această măsură, istoricii spun că Deceneu, dincolo de legendele atribuite, era un preot dac, adorator al cultului lui Zalmoxe.
Deceneu provenea dintr-o categoria preoțească anume, mai precis cea a asceților. Erau asemănători cu pustnicii ortodocși. Preferau locurile sălbatice, izolate de comunitățile umane, nu consumau carne și trăiau o viață în castitate.
„Din relatările lui Strabon reiese că la geto-daci existau oameni cucernici, care erau onoraţi şi socotiţi sacri, ce duceau un trai liniştit.
Ei nu mâncau vieţuitoare şi nu se atingeau de carnea turmelor lor, hrănindu-se cu miere lapte şi brânză. Aceştia îşi duceau viaţa fără a avea legături cu femeile”, preciza Ion Horaţiu Crişan în „Spiritualitatea geto-dacilor”.
După asasinarea lui Burebista, în anul 44 î.Hr., regatul dacilor s-a fărâmiţat în patru, apoi în cinci regate.
Deceneu a ocupat pentru scurt timp tronul regatului cu capitala la Sarmizegetusa Regia, „dar a dispărut din istorie, în scurt timp, în împrejurări necunoscute”, afirmă Cornel Bîrsan, în lucrarea „Codex Geto-Dacorum, Istoria de 1000 de ani a Geto-Dacilor”, potrivit art-emis.ro.
