Marele Amza Pellea a purtat coiful de la Coțofenești în scenele de final ale fimului „Dacii”, lansat în 1967. El a intepretat rolul regelui Decebal în ceea ce a fost primul lung-metraj semnat de Sergiu Nicolaescu în calitate de regizor principal.
Genialul actor a folosit o replică a coifului princiar dacic care fusese descoperit în 1927. Din 1970, originalul a fost expus la nou-înființatul Muzeu Național de Istorie a României de la Calea Victoriei, în timp ce copia din film a ajuns la Muzeul Unirii din Alba Iulia.
Cum arăta Amza Pellea cu coiful de la Coțofenești pe cap? L-a purtat în filmul „Dacii”
Odiseea celebrului coif princiar dacic de la Coțofenești, descoperit în 1927 de câțiva copii se pare că-și scrie o nouă pagină din zbuciumata sa istorie.
Istorie pe care Newsweek România v-a prezentat-o AICI. Dar furtul recent al inestimabilului obiect de patrimoniu din expoziția găzduită de Muzeul Drents din Assen, alături de trei brățări dacice, a tulburat din nou liniștea pe care părea să și-o fi găsit.
Coiful a fost donat statului român de negustorul Jean Marinescu la scurtă vreme după ce acesta l-a cumpărat, cu 30.000 de lei - o mică avere în 1927 - de la Alexandru Simion, tatăl copilului care-l găsise.
A fost găzduit inițial în Muzeul de Antichități din Capitală al cărui sediu era în Casa Macca - transformat în 1956 în Institutul de Arheologie.
Începând din 1970, odată cu deschiderea Muzeului Național de Istorie a României de pe Calea Victoriei, obiectul a fost expus acolo, astfel că a putut fi admirat de milioane de români.
Dar publicul larg era deja familiarizat cu imaginea coifului din momentul în care a apărut pe ecrane filmul „Dacii”, turnat în 1966 și a cărui premieră a avut loc pe 9 februarie 1967.
Citește și: Cine i-a luat lui Ilarion Ciobanu rolul lui Decebal din „Dacii”? Actorul a fost Gerula, în „Columna”
A fost vorba de ceea ce am putea numi prima superproducție cinematografică românească, fiind o coproducție româno-franco-britanică, cu mari investiții, mobilizări nemaivăzute de forțe.
De asemenea, s-a bucurat de participare câtorva staruri internaționale ale filmului de la acea vreme, precum Pierre Brice (generalul roman Severus), Georges Marshall (generalul Fuscus) și Marie-José Nat, care a intepretat-o pe Meda, fiica lui Decebal.
Amza Pellea, în rolul regelui Decebal, în „Dacii” - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
Pelicula a avut un mare succes, el clasându-se pe locul 4 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile, cu 13.135.474 spectatori, reuşind să strângă echivalentul a 17.000.000 de lei doar din difuzarea externă, conform adevarul.ro.
Filmul a reprezentat debutul în calitate de regizor principal al lui Sergiu Nicolaescu, iar reușita acestuia i-a deschis larg porțile unei cariere bogate, chiar dacă, după 1990, plină și de controverse.
Dar amploarea producției i-a adus renumele de regizor care lucrează perfect cu mulțimi mari de figuranță și l-a făcut un favorit al sistemului comunist când a fost vorba de abordarea cinematografică a unor subiecte istorice, unde, adesea, a sacrificat adevărul în fața intereselor ideologice, de imagine, ale regimului Ceaușescu.
Nu este foarte clar din ce motive, dar Nicolaescu l-a înlocuit pe Ilarion Ciobanu, alegerea inițială pentru rolul regelui Decebal, cu Amza Pellea. Și asta chiar dacă Ilarion apucase să fie anunțat chiar și în presă ca fiind interpretul marelui conducător dac.
Citește și: Care a fost cauza războaielor daco-romane, de fapt? Geniala stratagemă folosită de Decebal
Astfel, în numărul din februarie 1966 al revistei „Cinema“, apărea chiar un dialog cu Ilarion Ciobanu, intitulat „Interviu cu Decebal“, realizat după ce actorul dăduse o probă filmată pentru rolul regelui dac.
„A fost un om care n-a ştiut ce-i frica. Era conştient de faptul că romanii pot pierde bătălii, dar nu pot fi învinşi, că dacii nu vor putea ţine piept forţei acestui imperiu. Şi totuşi nu se supune...“, povestea atunci Ilarion Ciobanu, potrivit sursei citate.
Este posibil, însă, ca decizia regizorului să fi fost influențată de prietenia acestuia cu paharul, ce-l făcuse să rateze și rolul lui Tudor Șoimaru din „Neamul Șoimăreștilor”, regizat de Mircea Drăgan.
Pentru Amza Pellea a fost de asemenea, primul rol principal și o mare șansă de a-și dovedi carisma și ținuta impunătoare pe ecrane, lucruri ce l-au condus, ulterior, inclusiv către nemuritoarea întruchipare a lui Mihai Viteazul în fimul cu aelași nume, patru ani mai târziu.
Dar și în „Dacii” - la fel ca în „Mihai Viteazul”, mai târziu - Nicolaescu a decis ca vocea lui Amza să fie dublată de cea a unui alt mare actor, Emanoil Petruț, cea a lui Pellea nefiind, se pare, pe placul regizorului în aceste roluri istorice care se doreau mărețe, solemne.
Amza Pellea, în „Dacii”, purtând pe cap o replică a coifului de la Coțofenești - Foto: captură YouTube
Paradoxal, Amza Pllea avea să revină la rolul lui Decebal și în „Columna”, pelicula regizată de Mircea Drăgan în 1968, la un an după „Dacii”, unde și-a rostit replicile cu propria voce, fără ca acest lucru să fie o probemă pentru auzul spectatorilor.
Filmul „Dacii” prezintă un episod petrecut la începutul domniei lui Decebal, care a preluat tronul prin anul 87 d.Hr. Este vorba de tentativa reală a împăratului roman Dioclețian de a invada și supune regatul dacic.
Încercarea s-a soldat cu un eșec major, prin înfrângerea suferită de generalul Cornelius Fuscus, una atât de rușinoasă și zdrobitoare încât a devenit inclusiv unul dintre motivele pentru care, 15 ani mai târziu, împăratul Traian va declanșa războaiele de cucerire a Daciei.
Domițian a mai făcut o încercare, în anul 88, când, fără să-și mai subestimeze adversarul, trimite o armată puternică sub conducerea priceputului şi viteazului general Tettius Julianus.
Și acesta trece Dunărea, prin zona Banatului și îi atacă prin surprindere pe dacii care suferă pierderi grele.
Temându-se ca Julianus să nu pornească spre capitala Sarmizegetusa, Decebal aplică o stratagemă genială. cunoscută tot din scrierile lui Dio Cassius
Citește și: VIDEO A plătit 30.000 de lei pe coiful din tezaurul dacic furat în Olanda. Cine l-a donat statului?
El pune să se taie copacii unei păduri întregi la înălţimea unui om şi-i îmbracă în haine de soldaţi, spre a face pe adversar să creadă că mai are încă în faţa sa forţe importante, gata de luptă.
Izvorul citat adaugă că Julianus ar fi fost înşelat de acest subterfugiu şi că romanii s-ar fi retras. Povestea nu e confirmată de alte izvoare istorice, dar cert este că dacii și romanii au făcut pace, în cele din urmă.
Mai mult, până la încheierea domniei ui Domițian, în anul 95 d.Hr. romanii plătesc o sumă de bani anuală dacilor - lucru de neconceput pentru viitorul împărat Traian - dar trimit și arme, maşini de război, precum şi meşteri şi ingineri pentru construcţiile militare pe care urmau să le ridice aceștia pe teritoriul lor.
Filmul, pe de altă parte, prezintă în scenele de final confruntarea directă între regele decebal și generalul Fuscus, care îl provocase la luptă, în locul confruntării întregilor oștiri.
În aceste scene, Amza Pellea poartă o replică a coifului de la Coțofenești, lucru din start inexact, pentru că, potrivit istoricilor, coiful era folosit doar ca bijuterie și pentru ceremonii, nefiind purtat în bătălii.
Copia a „inventat” o parte superioară, o calotă plată a coifului - cea originală fiind distrusă din neștiință de cei care găsiseră artefactul. În plus calota originală acea o formă bombată, rotundă, nicidecum plată, teșită, așa cum apare în film.
Totuși, apariția într-un film atât de popular a făcut din coiful de la Coțofenești unul dintre cele mai cunoscute obiecte dacice de patrimoniu, el fiind expus, cum mai menționat, din 1970, la Muzeul Național de Istorie.
În schimb, replica folosită în „Dacii” a poposit la Muzeul Unirii din Alba Iulia, fiind purtată ocazional la diferite manifestări cu caracter istoric organizate de unele fundații și organizații.
