Ce domnitor din Țara Românească mergea cu o trăsură trasă de cerbi? Aveau coarnele poleite cu aur

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 11.09.2024 - 07:56
Ce domnitor din Țara Românească mergea cu o trăsură trasă de cerbi - Foto: arhiva
Ce domnitor din Țara Românească mergea cu o trăsură trasă de cerbi - Foto: arhiva
Ce domnitor din Țara Românească mergea cu o trăsură trasă de cerbi
Ce domnitor din Țara Românească mergea cu o trăsură trasă de cerbi

Ce domnitor din Țara Românească mergea cu o trăsură trasă de cerbi? Aveau coarnele poleite cu aur

SHARE

Ce domnitor din Țara Românească mergea cu o trăsură trasă de cerbi? În galeria conducătorilor fanarioți din prncipat, acest personaj a fost o figură aparte. Deși a fost preocupat și de modernizarea țării, a rămas în istorie mai ales prin extravaganțele sale cu care și-a uimit și contemporanii în cei patru ani de domnie.

Ce domnitor din Țara Românească mergea cu o trăsură trasă de cerbi? Aveau coarnele poleite cu aur

Cun un destin paradoxal, alternând între extravaganțele avute din postura de domnitor, și sfârșitul tragic, cauzat de dușmănia ce i-o purta marele vizir al Imperiului Otoman, Nicolae Mavrogheni a fost o figură pitorească pe tronul ocupat, cândva, de Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș și Mihai Viteazul.

Născut în 1735, în Paros, o localitate grecească de pe cuprinsul Imperiului Otoman de atunci, a fost numit de turci la conducerea Țării Românești, în martie 1786, pe când avea 51 de ani.

Numirea sa n-a fost deloc bine văzută nici de boieri, nici de popor, pentru că lumea era mulțumită de fostul domn, Mihail Suțu.

Citește și: Care a fost domnitorul cu cea mai scurtă domnie din Țările Române? De ce a sfârșit la mănăstire?

Dar, pe pracurs, în timp ce boierii și-au menținut și amplificat nemulțumirea, oamenii simpli au ajuns să-l prețuiască pe Mavrogheni, mai ales prin măsurile sale.

Cronicarul Dionisie Eclesiarhul îl prezintă ca un domn în timpul căruia în țară a fost liniște, hoții și toți cei ce comiteau infracțiuni fiind trași în țeapă, și care s-a preocupat de bunăstarea poporului, conform galeriaportretelor.ro.

Astfel, dările nu au fost crescute, în timp ce clerul și boierii au fost impuși la plata unor taxe, dregătorilor li s-a interzis să ceară mită, negustorii necinstiți erau amendați și întemnințați.

La rândul său, istoricul Dionisie Fotino îl descrie ca un personaj excentric, „protector” și „generos” față de popor, dar „disprețuitor și tiran” față de boieri, pe care îi plăcea să-i batjocorească.

Nicolae Mavrogheni a condus Țara Românească între 1786-1790 - Foto: galeriaportretelor.ro/MNIR

De asemenea, Mavrogheni a fost primul domnitor care înființat o armată a țării - firește, pentru a-i sprijini militar pe turci - aceasta fiind formată din 10.350 de oameni care, în schimb, erau îmbrăcați după moda occidentală și purtau inclusiv peruci pe cap.

El a modernizat cât a putut, și Bucureștiul, care a ajuns să fie dotat cu o rețea de cișmele, lucru destul de rar în epocă, dar și locuri de promenadă.

Citește și: Care a fost cel mai bețiv domnitor al Moldovei? De ce l-a plâns poporul când a murit?

În schimb, bătaia de joc la adresa boierilor - care i se opuneau pentru că nu era „de neam ales” - s-a concretizat inclusiv printr-o faptă inspirată, probabil, de crudul împărat roman Caligula. 

Astfel, pe modelul acestuia, Mavrogheni și-a și-a făcut propriul cal boier. I-a acordat bidiviului demnitatea de clucer, care, în mod normal, era dregătorul care se ocupa cu aprovizionarea Curții Domnești, scrie unitischimbam.ro.

Extravaganțele sale nu s-au oprit aici. Domnitorul bișnuia să meargă prin București cu o trăsură trasă de doi cerbi, care aveau coarnele poleite cu aur. Să știe toată lumea cine-i jupânul locului, mai ales boierii.

Ghinionul lui Mavrogheni a fost izbucnirea războiului ruso-austro-turc, care s-a derulat între 1787-1792,

Dar nu s-a descurcat rău, nici în acel context. Mavrogheni a fost numit seraschier, comandat al armatei otomane, prin intervenția protectorului său, marele amiral Hassan Pașa, considerat cel mai mare comandant al flotei imperiului.

În Muntenia au fost trimise trupe, alături de care oastea formată de domn a reușit să facă față austriecilor, nsă doar până în toamna lui 1789, când aceștia au ocupat țara.

Mavrogheni s-a retras la sud de Dunăre, dar aici avea să fie executat de turci, printr-o manevră a marelui vizir Celebi Hasan, un opozant al său și doar după ce marele său protector, amiralul Hassan Pașa, a murit.

Citește și: Cine a fost „Papură Vodă”, domnitor la numai 16 ani ? De ce a fost supranumit așa? Cum a sfârșit?

Astfel, pe 30 septembrie 1790, fostul domn a fost spânzurat, apoi decapitat, în satul Byala, la 30 km sud de Vidin, din ordinul sultanului Selim al III-lea, pentru insubordonare faţă de Imperiul Otoman, dar execuția s-a bazat pe un firman fals atribuit sultanului de către marele vizir.

Deși a domnit doar 4 ani, Nicolae Mavrogheni a intrat în istoria noastră drept un personaj spectaculos de atipic, cu multe fapte bune pentru țară, mai ales pentru un fanariot.

Din păcate, acestea au fost umbrite de renumele adus de excesele sale, care i-au definit, mult mai mult, amintirea în posteritate.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te