Castelul din Carpați din romanul lui Jules Verne se află în Hunedoara. Cetatea Colț, ridicată acum 700 de ani

„Castelul din Carpați” a fascinat copilăria multor generații de români, ca aproape toate romanele de anticipație scrise de marele scriitor francez Jules Verne (1828-1905), precursor al literaturii științifico-fantastice.

Cine nu a citit cartea, poate a văzut filmul din 1981, numit după titlul romanului, regizat e Stere Gulea, cu Costel Ciupercescu, Mara Bănică și Marcel Iureș printre actorii principali.

Cu titlul original „Le Château des Carpathes”, romanul a fost publicat în 1892, dar scrierea lui fusese finalizată în 1889.

De atunci, s-a născut legenda conform căreia castelul din cartea lui Jules Verne este Cetatea Colț, din Hunedoara, zonă unde scriitorul ar fi ajuns personal, trăind o intensă poveste de iubire.

Acțiunea romanului se petrece în majoritate în Munții Carpați din Transilvania.

„Castelul din Carpați”, roman publicat în 1892 de Jules Verne

„Aşa arată această veche ţară a dacilor, cucerită de Traian în primul veac al erei creştine. Bătrână cetăţuie!… Bătrână cetăţuie!… Degeaba te propteşti în temelie!… Încă trei ani şi vei fi încetat să dăinui”, scria Jules Verne în cartea care ne-a fascinat în copilărie.

El mai numea zona în care se afla castelul din romanul său „porțiunea cea mai sălbatică a Transilvaniei, Țara Pădurilor”.

Ulterior, s-a născut legenda - care, se pare, nu e doar o legendă - că sursa de inspirație pentru roman a fost o experiență personală a scriitorului, iar castelul ar fi Cetatea Colț, din Suseni, comuna Râu de Mori, Hunedoara.

Citește și: Ce povestește un jurnalist The Guardian după o vacanță în Transilvania? „Uitați de poveștile cu vampiri”

Potrivit istoricilor, Cetatea Colţ a fost ridicată în secolul XIV de familia cnezială Cândea. Aceasta, spun sătenii, ar fi trecut la catolicism, numele fiind apoi maghiarizat şi devenind Kendeffy.

Numele cetăţii provine de la “colţul de stâncă” pe care a fost construită, dar ar putea să aibă legătură şi cu colţul uriaş de piatră care pătrunde în interiorul donjonului.

Cetatea era folosită drept turn de apărare și control (unul similar găsim la Mălăiești, de pildă) în timp ce conacul familiei Cândea, care era și reședință permanentă, se afla în centrul de astăzi al comunei, câțiva kilometri mai jos.

Un alt scop al cetății era de turn de apărare şi control, dar şi ca refugiu, în caz de atac. Cetatea Colț, turnul adică, ridicat pe patru niveluri, putea juca și rol de refugiu/adăpost pe timp de atac.

Citește și: Castelul lui Dracula, cea mai cunoscută destinație turistică din România, a fost cumpărat de un american

Două sau trei persoane serveau familia în caz de extremă urgență, iar turnul avea rezerve minimale de de apă şi alimente.

Cetatea Colț, ridicată în secolul XIV

„Se spune că Cetatea Colţ a fost sursa de inspiraţie a romanului „Castelul din Carpaţi”, scris de Jules Verne.

Se pare că autorul însuşi a fost cândva oaspete la hanul de la poalele stâncilor, unde se ridica fortificaţia. Povestea de dragoste pe care a trăit-o cu domnița cetăţii l-a inspirat să scrie romanul.

Cetatea a fost ridicată pe un colț de stâncă, la intrarea în defileul Râușorului, în jurul unui turn pătrat, căruia i-au fost adăugate un zid de incintă, fortificat cu alte turnuri.

Deși a fost ridicată în scopuri de apărare, ea nu a îndeplinit niciodată acest rol, cele trei fortificații fiind prea mici pentru a face față unor armate de mari dimensiuni, motiv pentru care, cel mai probabil, cetatea servea ca loc de refugiu în cazul unor conflicte între cnezi” arată cei de la Discover Hunedoara.

Dar de ce mulți sunt convinși că această cetate și nu alta este, cu adevărat, castelul din opera lui Jules Verne?

În afara detaliilor care descriu cu acuratețe Valea Jiului, Ţara Haţegului şi turnul de apărare şi control, argumentul care dovedeşte că Jules Verne se referea la Cetatea Colţ când a scris “Castelul din Carpaţi”, este şi ilustraţia de pe coperta primei ediţii a romanului.

Mai mult, în volumul amintit, căpetenia satului de lângă castel se numea “Coltz”, râul se numea Patak (“Râuşor”, în limba maghiară), iar hanul evreului Ionas ar fi fost chiar “Casa Vânătorilor” de pe malul Râuşorului, potrivit gohunedoara.com.

Citește și: Castelul unde Dracula a fost închis, printre cele mai înfricoșătoare din lume. Ce spun legendele?

La Cetatea Colț se poate ajunge pe drumul dețean DJ 686, la intrarea pe valea Râușor și la 3 km distanțǎ de satul Râu de Mori.

Ajunși în Râu de Mori, se urmează indicatoarele către localitatea Suseni, de unde, după 2 km de mers pe drumul care ajunge la pârtia și stațiunea de schi Râușor, se ajunge la baza cheilor unde pe partea dreapta avem Biserica Mănăstirii Colț, iar pe stânga, peste apă, ruinele Cetății Colț.