Care domnitor ar fi putut ajunge țarul Bulgariei? A fost căpitan în oastea lui Mihai Viteazul și a fost voievodul care a zidit cele mai multe biserici în Muntenia. Mulți contemporani l-au văzut drept conducătorul de drept al unei posibile cruciade creștine antiotomane.
Care domnitor ar fi putut ajunge țarul Bulgariei? A fost căpitan în oastea lui Mihai Viteazul
Matei Basarab este un nume cu o rezonanță aparte în galeria domnitorilor Țării Românești.
S-a născut în 1580 și provenea dintr-o familie boierescă veche, fiind fiul marelui dregător Danciu din Brâncoveni şi al Stancăi, rudă cu familia boierilor Craioveşti.
A urcat în ierarhia dregătorilor, dar a luptat în tinerețe și din postura de căpitan în oastea lui Mihai Viteazul. A fost căsătorit cu Doamna Elena, sora cărturarului Udrişte Năsturel.
A obținut tronul prin luptă, învingâdu-l pe fostul domn, Radu Iliaș, sprijinit de sultan, în bătălia de la Mănăstirea Plumbuita, din 20/30 octombrie 1632, conform enciclopediaromaniei.ro.
Într-o perioadă deosebit de tulbure, în care domniile voievozilor abia de durau câțiva ani, în cel mai bun caz, cea a lui Matei Basarab s-a întins pe aproape 22 de ani, din octombrie 1632, până în aprilie 1654.
Citește și: Cât de români erau domnitorii aleși de George Simion să arate naționalismul AUR? Unii erau greci
D altfel, cronicarul moldovean Miron Costin scria: „Matei Vodă, om fericit peste toate domniile acei țări, nemândru, blând, dirept om de țeară, harnic la răsboaie, așa neînfrânt și nespăimântat, cât poți să-l asemeni cu mari și vestiți oșteni ai lumii”.
Matei Basarab a fost domnitorul muntean care a zidit cele mai multe biserici. O cronică ne spune că au fost peste 150, cifră evident exagerată. Numărul exact nu se știe, dar au fost peste 40.
Deși a fost nevoit să fie confirmat în domnie de sultan, conform cutumei deja existente, a inițiat planuri peste planuri pentru o campanie creștină antiotomană.
Matei Basarab, spre finlaul îndelungatei sale domnii, de aproape 22 de ani - Foto: Arhiva
În acest sens, principalul său aliat a fost principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczy I. El îi propunea acestuia, în 1635, „să iasă înaintea oștilor puternicului împărat pe pământ turcesc și să lupte acolo cu ele”, conform istorie-pe-scurt.ro.
Idealul era de constituire a unei aliante creștine, sub conducerea împăratului de la Viena, la care să participe regele Poloniei și cazacii.
Deși campaniile antiotomane au rămas doar pe hârtie, Matei Basarab arăta că are un spirit războinic și dornic de eliberarea de sub asuprirea Înaltei Porți, similar cu al înaintașului său, Mihai Viteazul.
Citește și: Cine a fost domnitorul fanariot ce a vrut crearea Regatului Daciei? Ce țări ar fi făcut parte din el
De altfel, rezidentul imperial de la Stambul, într-un raport asupra celor doi voievozi români, spune despre Matei că „stima pe care o au turcii față de el îl ține mai mult în domnie decât darurile”.
„Îl socotesc pe actualul voievod al Țării Românești ca pe un principe așa de viteaz încât prin el – dacă un mare potentat l-ar ajuta cum trebuie- se vor face multe lucruri bune împotriva turcilor. Căci aceștia se tem de Matei și-l consideră aproape un al doilea Mihai Vodă”, mai nota acesta.
Remarcabilele însușiri ale lui Matei Basarab au făcut ca el să fie unanim prețuit. De aceea, bulgarii îl văd ca eliberatorul de sub jugul turcilor.
O delegație vine în februarie 1648 și îl roagă să ia comanda luptei contra musulmanilor și îi făgăduiesc faptul că după biruință va fi proclamat și țar al Bulgariei.
Din nou, planul nu s-a materiaizat, dar propunerea avea să fie reînviată și 250 de ani mai târziu, când lui regelui Carol I i s-a propus unificarea României și Bulgariei sub sceptrul său.
La rândul său, regele Poloniei, Vladislav al IV-lea, trimițându-i o scrisoare în care vorbește de lupta anti-otomană, îl numește pe Matei ”generalissimul Orientului”.
Paradoxal, cele mai mari probleme le-a avut cu domnul Moldovei, năbădăiosul Vasile Lupu.
Ba chiar, în toamna lui 1637, Lupu obține din partea sultanului firman de domnie în Muntenia pentru fiul său cel mare, Ioan, în locul lui Matei Basarab.
Dar voievodul muntean apelează la ajutorul transilvănenilor, la Vasile Lupu se retrage. Dar doi ani mai târziu, repetă gestul, de data aceasta dorind tronul Țării Românești pentru sine.
Cu mulți bani dați unde trebuia, obține din nou firman de mazilire a lui Matei Basarab și, alături de tătari, pornește împotriva acestuia.
Mai mult, sultanul transmite boierilor muntei să nu se opună decizie sale. Și o face în termeni duri, amenințând cu transformarea țării în pașalâc.
„Vă șterg de pe fața pământului și pun turci să locuiasă în el, iar în biserică să strige hogea”, cu sensul că bisericile vor deveni moschei, preoții numindu-se la musulmani ”hogea”, mai arată sursa citată.
Dar Matei Basarab uune din nou pe fugă oastea lui Vasile Lupu, iar pe 22 decembrie 1639, era reconfirmat în scaun de sultan.
Citește și: Care a fost soarta reală a fiului lui Mihai Viteazul? A fost „omorât” în film de Sergiu Nicolaescu
De asemenea, primea din partea Porții vestea că Lupu l-a atacat „fără știrea și fără voia puternicului împărat”, o afirmație falsă „pe față”, după cum am arătat.
O ultimă înfruntare ău va pune pe cei domnitori față în față în 1653, în Bătălia de la Flinta, ce va marca și sfârșitul domniei lui Lupu în Moldova.
Dar, în aceeași luptă, Matei Basarav se alege cu o rană la genunchi de la care i se va trage sfârșitul, în aprilie 1654.
