Care a fost prima Zi Națională a României? Drumul până la 1 Decembrie

Prima Zi Națională a României a deschis calea celorlalte, fiecare având semnificația sa, în contextul istoric respectiv. Au existat patru Zile Naționale, în total, cu tot cu cea de 1 Decembrie, pe care o sărbătorim astfel, începând cu 1990.

Care a fost prima Zi Națională a României? Drumul până la 1 Decembrie

Drumul prin istorie al Zilei Naționale a României, începe odată cu domnia lui Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii Principatelor Române, de la 24 ianuarie 1859, prin dubla sa alegere ca domnitor al Țării Românești și Moldovei. 

Dar prima atestare documentară a sărbătoririi Zinei Naționale este din anul 1861. De fapt, ideea a pornit din decembrie 1860, după cum se arată în scrisoarea lui Mihail Kogălniceanu, din acea perioadă.

„Subsemnatul are dar onoarea a propune Înălţimii Voas­tre să binevoiţi a încuviinţa ca în vii­tor numai 24 Ianuarie să se serbe­ze în Principatele Unite, ca Săr­bă­toa­re Naţională, ca ziua care fă­cân­du-vă Domnitorul României, v-au încredintat prin însuşi această nobilă misie de a realiza marea dorinţă şi trebuinţă a Naţiunii Noastre”, scria Kogălniceanu în scrisoare, conform jurnalul.ro.

Rezoluţia lui Alexandru Ioan I, cum era numele oficial de Domnitor al acestuia, aş­ternută, la 27 decembrie 1860, prevedea că: „Se aprobează, încunoştiinţându-se şi pe Guvernul din Bucureşti”.

Citește și: Haos în București, de Ziua Națională. Ce restricții de circulație a anunțat Poliția Rutieră

După abdicarea lui Cuza, la 11 februrie 1866, ziua de 24 ianuarie a decăzut ca importanță, fiind totuși în continuare sărbătorită, mai ales în Moldova, Urca însă pe firmamentul Zilei Naționale, ziua de 10 Mai.

Aceasta a marcat intrarea în București a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care, în aceeași zi, principele a depus jurământul ca Domnitor în fața Adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. Ca Zi națională, a fost sărbătorită, însă, după trei ani, începând cu 1869.

De asemenea, tot la data de 10 Mai 1877, a doua zi după citirea și adoptarea Declarației de Independență de către ambele Adunări, Domnitorul Carol I a sancționat și promulgat Declarația - ea căpătând, conform Constituției, putere de lege prin semnătura regală.

Tot într-un 10 Mai a fost proclamat și Regatul României, în 1881, domnitorul devenind Regele Carol I. 10 Mai a fost sărbătorită ca Zi Națională până în 1948, fiind înlocuită de comuniști după abdicarea forțată a Regelui Mihai, la 30 decembrie 1947.

În locul acesteia, noua putere a fixat ca Zi Națională, data de 23 August. Atunci, culmea, prin actul curajos al Regelui Mihai, România a întords armele contra Germaniei, în condițiile în care Armata Roșie deja intrase în țară.

Acest lucru a dus la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu circa 6 luni, după cum recunosc și istoricii occidentali.

Astfel, Hotărârea nr. 908 din 18 august 1949, ziua de  23 August ca Zi Națională. Ea a primit denumirea oficială de ziua „Marii Insurecții Armate Antifasciste și Antiimperialiste”.

Treptat, semnificaţia iniţială a zilei s-a pierdut, iar „insurecţia armată antifascistă” a devenit, cu un titlu pompos, în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, „Revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă”, potrivit stiri.tvr.ro. Oricum, 23 August a „supraviețuit” ca Zi Națională, până în 1989, inclusiv.

După evenimentele din decembrie 1989 și căderea regimului comunist, a fost firească înlocuirea acesteia cu o alta. Astfel, prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu, ziua de 1 decembrie a fost adoptată drept Zi Națională și sărbătoare publică în România.

Citește și: De unde vine numele României și de ce ne numim români? Istoricii vin cu explicații

Semnificația ei a ajuns foarte cunoscută de toată suflarea românească. Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată „a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească cu România”, votată în unanimitate.

Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

Onorată ca sărbătoare națională și în perioada 1919 - 1947, 1 Decembrie și-a câștigat, după 1990, statutul meritat de Zi Națională.

Citește și: VIDEO Cine e cântăreața care l-a făcut pe Ceaușescu să spună Tatăl nostru în genunchi. Era rapidist