CALENDAR 21 MAI - 3 IUNIE Căderea Constantinopolului

DE Mircea Marian, Flavia Drăgan | Actualizat: 21.05.2021 - 16:31
Asediul 
Constantinopolului, frescă pe zidul Mănăstirii Moldovița (Suceava), 
secolul al XVI-lea

29 mai 1453: Constantinopolul, capitala și ultimul mare vestigiu al Imperiului Bizantin, cade în mâinile turcilor după un asediu de 53 de zile, ceea ce duce la expansiunea ulterioară a Imperiului Otoman în Europa.

SHARE

În secolul al XV-lea, Imperiul Bizantin nu mai era format decât din oraș și dintr-o parte a Peloponeziei, din jurul cetății Mystras.

Asediul începe în 6 aprilie 1453, Mahomed al II-lea mobilizând forțe impresionante în fața zidurilor cunoscute ca fiind impenetrabile. În istorie, orașul fusese cucerit de două ori, pentru perioade scurte de timp.

Strategia lui Mahomed a fost să blocheze pe mare orice forțe care ar fi putut veni în ajutor Constantinopolului, atacând deopotrivă zidurile cu tunurile (cel mai cunoscut și cel care a provocat cele mai multe stricăciuni zidurilor a fost cel al lui Orban, meșter din Transilvania); în cele din urmă, a săpat chiar și tuneluri pe sub ziduri pentru a putea intra în oraș. 

De cealaltă parte, Constantin al XI-lea Paleologul primește puțin ajutor din partea creștinătății; schisma din 1054 și ocupația latinilor în secolul al XIII-lea înrăutățiseră relațiile dintre bizantini și europenii catolici.

Ungaria nu intervine, iar papa Nicolae al V-lea profită de situație pentru a forța o reunificare a Bisericilor Ortodoxă și Catolică, ceea ce atrage mânia grecilor (o vorbă atribuită megaducelui Lukas Notaras – „mai bine turbanul sultanului decât mitra Papei“ - rămâne consemnată în istorie), iar Constantinopolul nu primește ajutor decât din partea Veneției și Genovei.

Giovanni Giustiniani a fost genovezul care s-a ocupat de apărarea terestră a orașului.

Constantinopolul a căzut într-o marți, de aceea, mulți greci consideră marțea o zi cu ghinion.

Alte legende spun că, după cucerire, un înger l-a salvat pe împăratul Constantin, preschimbat în marmură, și l-a ascuns lângă Poarta de Aur sau că doi preoți au dispărut în zidurile bisericii Sf. Sofia, imediat ce turcii au năvălit în oraș, ei urmând să reapară când Constantinopolul va fi din nou în mâinile creștinilor. 

Sfânta Sofia, după 900 de ani, devine moschee, până în anii ´30, când este transformată în muzeu, în timpul reformelor lui Kemal Ataturk.

În 2020, Turcia lui Erdogan transformă din nou Hagia Sofia în moschee, redeschizând un capitol dureros pentru creștini.   

Căderea Constantinopolului (redenumit în anii ’30 Istanbul) duce la exodul învățaților greci în Italia și este considerat de istorici și începutul Renașterii.  

Finalul revoluției din Florența

23 mai 1498: Predicatorul Girolamo Savonarola este spânzurat și ars la Florența din ordinul Papei Alexandru al VI-lea, care l-a declarat „eretic“.

Savonarola, călugăr dominican, a controlat, de facto, republica instituită la Florența după alungarea familiei Medici.

Sub conducerea sa spirituală, au fost închise bordelurile, iar relațiile între persoane de același sex, tolerate până atunci, pedepsite cu moartea.

Cămătăria a fost interzisă și s-a instituit un impozit de 10% pe toate veniturile din proprietăți. 

Înființarea Universității Bolyai

1 iunie 1945: Autoritățile române înființează Universitatea Bolyai din Cluj, cu predare în limba maghiară, pentru a arăta că respectă drepturile minorităților.

După revoluția ungară din 1956, Universitatea Bolyai a devenit ținta atacurilor politice, mesajul oficial fiind că separatismul de origine burgheză trebuie lichidat. La 1 iulie 1959,  ea a fuzionat cu Universitatea Babeș din Cluj. 

Prima unire a țărilor românești

27 mai 1600: Mihai Viteazul emite un hrisov care atestă Unirea și se intitulează „voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei“.

De atunci, „nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriașa lui personalitate“, scria Nicolae Iorga.

Mihai Viteazul a adoptat o stemă care reunea vulturul valah cu bourul moldovenesc și cu turnurile transilvane, a construit o catedrală ortodoxă la Alba Iulia și a acordat înlesniri preoților și iobagilor români.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.