Aventurierul grec ajuns domn al Moldovei. A vrut să unească cele trei Țări Române înainte de Mihai Viteazul
Aventurierul grec ajuns domn al Moldovei a vrut să unească cele trei Țări Române cu patru decenii înainte de Mihai Viteazul. Îndrăznețul său plan, născut din dorința de mărire a unui personaj care, prin fals, ajunsese să aibă pretenții la domnie, s-a încheiat tragic pentru el.
În istoria Moldovei există un domnitor atipic, un personaj straniu, venit parcă de nicăieri.
Străin de aceste pământuri, el a conceput un așa-numit „plan dacic” prin care dorea unirea celor trei Țări Române.
Și asta, cu aproape 40 de ani înainte ca Mihai Viteazul să reușească, primul, acest lucru, chiar dacă pentru scurt timp.
Despot Vodă, „principele” fals ajuns pe tronul Moldovei
Apărut parcă de nicăieri pe plaiurile Țării Moldovei, acest aventurier grec a reușit să ocupe tronul Mușatinilor vreme de doi ani, între noiembrie 1561 - noiembrie 1563.
Ioan Iacob Heraclide, mai cunoscut ca Despot Vodă, s-a născut pe insula Creta sau Samos, în 1511, unde tatăl său era marinar.
Destinul i s-a schimbat după ce a intrat în slujba unui nobil grec, Iacob Heraclide, care purta titlul de despot de Samos și Paros. Acesta provenea, cel mai probabil, din aristocrația bizantină.
Citește și: Singurul domnitor al Moldovei care putea rupe o potcoavă cu mâinile. A devenit personaj de roman
Pe patul de moarte, fără copii, nobilul grec l-a numit pe Ioan Iacob drept moștenitorul său.
Acesta a profitat de situație, falsificând acte, dându-se ulterior drept fiul natural al acestuia. Astfel, a obținut dreptul de a purta titlul ereditar de principe.
După multe aventuri prin Europa, dar mai ales prin Franța, unde a studiat medicina, dar a activat și ca mercenar, el a ajuns la curtea lui Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei.
Bănuit de domn că uneltește pentru a-i lua tronul, Heraclid fuge inițial la Brașov, în Transilvania, apoi pe moșia din Slovacia de azi a nobilului polonez Albert Laski, fiul voievodului transilvănean, Ieronim Laski.
După ce-l convinge pe acesta sa-l ajute să ia tronul Moldovei, obține și sprijin de la împăratul Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman, conform edusoft.ro.
Astfel, a năvălit în Moldova în fruntea unei oștiri și l-a înfrânt pe Lăpușneanu în bătălia de la Verbia, la 10 noiembrie 1561, devenind domnitor al Moldovei. Ava deja 50 de ani.
Planurile sale ulterioare au fost cel puțin curioase pentru un străin de țară, dar și curajoase.
Citește și: Cine a fost singurul domnitor român care s-a înecat cu tot cu calul? Avea doar 24 de ani
În februarie 1562, la câteva luni după luarea domniei, Despot Vodă lansează de la Vaslui un apel către moldoveni în care, afirmând originea lor romană, îi chema să-l sprijine în noua campanie antiotomană.
Despot Vodă a conceput așa-numitul „plan dacic”
Apoi, gândește o uniune personală a celor trei Țări Române.
Cea cu Țara Românească voia s-o facă prin căsătoria cu o soră a domnitorului Petru cel Tânăr, cu care semnase act de „prietenie şi bună vecinătate“.
Nunta urma să aibă loc la data de 6 octombrie 1562, dar n-a mai avut loc, din cauza schimbării contextului politic, pentru că polonezii făcuseră pace cu turcii și nu aveau de gând să se implice în vreo campanie anti-otomană.
Despot Vodă plănuia, de asemenea, să ocupe şi Transilvania, dar pe calea armelor, după cum se menţionează în lucrarea „O încercare de unificare a celor trei ţări române în timpul domniei lui Despot-Vodă (1561-1563)” a istoricului Adina Berciu.
La început, i-a trimis lui Ioan II Sigismund Zapolya, principele Transilvaniei, o scrisoare, prin care-i solicită două cetăţi care aparţinuseră Moldovei şi fuseseră luate înapoi de Transilvania.
Este vorba de cetăţile Ciceiul şi Cetatea de Baltă. Ocazia de a ocupa întrega Transilvanie, ceea ce urmărea de fapt Despot Vodă, s-a ivit odată cu izbucnirea răscoalei secuilor, în primăvara lui 1562.
El miza, încă o dată, pe sprijinul armatei imperiale, dar acesta n-a mai sosit, așa că e silit să renunțe la plan.
Mai mult, a fost silit să se apare de atacurile boierilor nemulțumiți de politica domnească.
Trăit mai mult în vestul Europei, Despot Vodă promova și proteja cultul protestant în dauna credinței ortodoxe.
Mai mult, a confiscat aurul și argintul bisericii străbune pentru a face monede cu propriul chip.
Astfel, după un asediu al Sucevei de trei luni, o oaste condusă de hatmanul Ștefan Tomșa l-a înfrânt pe domnitorul de origine greacă, părăsit de mercenari.
Apoi, după luptă, Tomșa l-a ucis pe Despot Vodă cu buzduganul, dar nu înainte de a-i face morală pentru faptele sale.
Capul său a fost trimis la Constantinopole, ca semn de supunere din partea noului domnitor, Tomșa însuși.
Nici acesta n-a avut viață lungă pe tron, pentru că sultanul a refuzat să-l recunoască pe Tomșa ca domn al țării, numindu-l din nou pe Alexandru Lăpușneanu.
Tomșa a fost nevoit, după doar câteva luni la conducerea țării, să fugă în Polonia, în martie 1564.
Dar, două luni mai târziu, a fost executat din ordinul regelui Sigismund al II-lea care voia sa le facă pe plac otomanilor.
Totuși, posteritatea a fost mai blândă cu Despot Vodă. Și asta datorită dramei istorice care i-a purtat numele, scrisă de Vasile Alecsandri și publicată în 1880.
În piesă, fostul domnitor e portretizat de „bardul de la Mircești” drept un vizionar neînțeles de contemporani, mai ales de boierii prizonieri ai unor mentalități învechite.
