Să fii călău oficial al Statelor Papale pentru 68 de ani nu te face o persoană prea puplară printre oamenii de rând.
Dar longevitatea acestui personaj cu nume de mașină faimoasă a fost una de excepție, spre deosebire de cea a victimelor sale, transformându-l într-o figură legendară chiar și într-o perioadă în care „vedetele” erau Papii, cardinalii sau regii.
A fost călău oficial al Statelor Papale pentru 68 de ani. Contemporan cu ultimul călău din Moldova
Trebuie precizat mai întâi că Statele Papale au reprezentat o entitate politică importantă, reprezentând un conglomerat de teritorii din Peninsula Italică aflate sub suveranitatea directă a papei.
Au ființat din anul 756 până în 1860, când Peninsula a fost unificată de către Regatul Sardiniei.
Ele au continuat să existe, într-o formă mai puțin extinsă din punct de vedere teritorial, până în anul 1870. Entitatea succesoare a Statelor Papale este Vaticanul, începând din anul 1929.
Citește și: Cine a fost ultimul călău din Țările Române? Prima victimă a fost chiar partenerul său de fărădelegi
Iar unul dintre cele mai interesante personaje ale vremurilor sale, dincolo de papi, cardinali și regi, a fost Giovanni Battista Bugatti. Un nume ce avea să fie predestinat istoriei și lgendei, dar în domeniul automobilistic, mult mai târziu.
El a îndeplinit funcția de călău oficial al Statelor Papale pentru nu mai puțin de 68 de ani, executând sentințele capitale sub cinci Suverani Pontifi.
Bugatti era poreclit „Mastro Titta”, un sens figurat al expresiei „maestro di giustizia”, însemnând „maestru al justiţiei”, potrivit dbpedia.org.
Giovanni Bugatti (în stânga) oferindu-i o ultimă țigară celui pe care urma să-l execute - Foto: weirditaly.com
Născut în 1779, cariera de călău a lui Bugatti a început pe când acesta avea doar 17 ani, iar lista persoanelor pe care le-a executat a variat de la hoți la asasini. Primul său ordin de execuţie a fost îndeplinit la 28 martie 1797.
Mărturia despre aceasta se regăsește în arhivele istorice din Valentano, unde chiar Bugatti nota cu propria mână: „La 28 martie 1797, l-am bătut cu un ciocan și l-am sfâșiat pe Valentano Marco Rossi, care și-a ucis unchiul și vărul pentru a se răzbuna pentru împărțirea inegală făcută unei moșteniri comune”, conform
Metodele utilizate de către el pentru a îndeplini sentinţele erau bătaia, decapitarea cu toporul, spânzurarea, tragerea și tăierea în patru.
Începând din anul 1816 francezii au introdus ghilotina, această metodă fiind adoptată şi de către Statele Papale.
În timpul celor 68 de ani în care a fost călău oficial, Giovanni Battista Bugatti a îndeplinit 514 ordine de execuţie, o medie de 7 sentinţe pe an.
Călăul Statelor Papale a executat 514 de persoane condamnate la moarte
În jurnalul său personal, Bugatti a notat 516 nume ale celor executaţi, însă doi condamnaţi au fost excluşi, căci unul a fost împuşcat, iar altul a fost spânzurat de către ajutorul său, Vincenzo Balducci.
Giovanni Battista Bugatti a fost descris ca o persoană scundă, dar solidă şi întotdeauna bine îmbrăcată. Acesta frecventa biserica Sfânta Maria din Traspontina, fiind un om credincios.
Bugatti a fost căsătorit, însă nu a avut copii. În perioadele în care nu era prins cu treburi oficiale, el şi soţia sa vindeau umbrele vopsite şi alte suveniruri turiştilor.
Atunci când se referea la sentinţele pe care le aplica, Bugatti le numea „acte de justiţie”, iar pe cei condamnaţi îi numea „pacienţi”.
Citește și: Cine a fost haiducul-martir Ion Florea? Modul spectaculos în care a evadat din temniță
Natura meseriei îl împiedica să plece departe de vechiul cartier Trastevere, care era un sector administrativ al Romei.
În mod firesc, era antipatizat de concetățenii săi; atât de mult încât i s-a interzis, din prudență, să meargă în centrul orașului, de cealaltă parte a râului Tibru.
Hainele de călău, toporul şi ghilotina folosite de Bugatti sunt expus la Muzeul de Criminologie din Roma - Foto: X
La Roma, execuțiile publice decretate de papă, mai ales cele exemplare, nu aveau loc în statul papal, ci pe cealaltă parte a Tibrului - în Piazza del Popolo sau Campo de' Fiori ori în Piazza del Velabro.
Din acest motiv, Bugatti trebuia să traverseze Podul Sant'Angelo de lângă castelul cu același nume pentru a merge să își presteze serviciile.
Acest fapt a dat naștere unei alte zicale romane, „Mastro Titta attraversa il ponte” („Mastro Titta traversează podul”), pentru a semnifica faptul că în acea zi era programată executarea unei pedepse capitale, notează weirditaly.com.
Giovanni Battista Bugatti s-a retras din activitate în 1864, la vârsta de 85 de ani, primind mulţumirile Papei Pius al IX-lea.
De asemenea, a primit o pensie de 30 de scuzi, un scud fiind o monedă care cântărea 23,10 grame de argint.
„Mastro Titta” a murit pe 18 iunie 1869, la vârsta de 90 de ani. Hainele de călău, pline de sânge, toporul şi ghilotina folosite de Bugatti sunt expuse în prezent la Muzeul de Criminologie din Roma.
Bugatti a fost contemporan cu un alt sângeros personaj, Gavril Ciobanu, zis Buzatu, a fost ultimul călău din Moldova dar și din Țările Române, în general.
Citește și: Cine a fost singurul Papă judecat și condamnat după moarte? Pedeapsa: i s-au tăiat trei degete
Rom fugit din robie, Buzatu s-a apucat de tâlhărit şi ucis la drumul mare, la început prădând singur.
Apoi s-a alăturat bandei lui Ion Chetrariu, un tâlhar celebru în epocă, despre care se spune că acumulase averi uriaşe și care a terorizat toată Moldova între 1830 şi 1838, până la venirea pe tron a lui Mihail Sturza (1834-1849).
Buzatu și Chetrariu au fost prinşi în cele din urmă şi încarceraţi la Iaşi, fiind condamnați la moarte prin spânzurare. Dar, în lipsa unui călău, s-a încercat recrutarea unuia chiar din rândul celor întemnițați, în schimbul eliberării.
Buzatu a fost singurul care a acceptat, astfel că prima sa execuție a fost chiar cea a fostului tovarăș de fărădelegi, Chetrariu, pe care a dus-lo la îndeplinire fără să clipească, la 18 aprilie 1839.
Conacul Moruzzi din cartierul ieșean Manta Roșie a fost supranumit și „Casa Călăului” pentru că aici ar fi locuit Buzatu, ultimul călău din Moldova - Foto: dincolodevarfcom.wordpress.com
Lui Buzatu i s-a croit o uniformă pe măsura staturii, el fiind un bărbat care avea aproape 2 metri înălțime.
„Un fel de tunică închisă la gât ca la oşteni, cu nasturi lucioşi de metal. O pereche de pantaloni de postav roşu. Pe cap îi vom pune o căciulă cu fundul roşu cu o tinichea pe care va sta scris „Călăul temniţei”.
Să nu uităm nici de un bici pe care-l va purta pe umeri, dar care-şi va face treaba des”, e descrierea oferită de istoricul Eugen Şendrea.
Se pare că Buzatu purta și o manta roșie pentru a masca sângele executaților, iar de la ea vine și numele actualului cartier din Iași, Manta Roșie.
Citește și: Misterul năframei Sfintei Veronica, prima imagine a lui Hristos din istorie. De ce e controversată?
Multă vâlvă a făcut însă, opt ani mai târziu, în 1847, execuția prin spânzurare a fraților Cuciu, care, alături de mama lor vitregă, și-ar fi ucis tatăl.
După câteva zile, Buzatu a mers la Dorohoi, unde i-a făcut felul și mamei ucigașe. A fost și ultima lui execuția, căci după un an sau doi a fost pensionat și „trimes să-și sfârșească restul zilelor sale la mânăstirea Secu, unde el se și călugări”, scrie și N.A. Bogdan, în lucrarea „Orașul Iași. Monografie istorică și socială, ilustrată”, Editura Tehnopress, 1997.
Deși a avut o carieră de călău mult mai curtă decât a lui Bugatti, Buzatu a rămas în legenda Iașului, inclusiv prin conacul Moruzzi din cartierul Manta Roșie, unde se pare că ar fi locuit și căreia i se spune „Casa Călăului”.
Imobilul, care azi a ajuns în paragină, pare bântuit de victimele lui Buzatu, având o reputație sinistră.
Martorii vorbesc despre fantome care bântuie printre ruine, de țipete groaznice care se aud în miez de noapte și de flăcări care se aprind singure în saloanele părăsite.
Atât de multe lucruri stranii s-au întâmplat aici încât conacul, monument istoric, n-a putut fi niciodată administrat.
Mai mult, deși a fost scos la licitație de ani buni de Consiliul Județean Iași, nu și-a găsit nici până azi proprietar.
