Cine a fost ultimul călău din Țările Române? Spre mijlocul secolului al XIX-lea, în Moldova a avut loc ultima execuție publică din Principate. Cel care a dus la îndeplinire sentința capitală a fost chiar fostul tovarăș de nelegiuiri al condamnatului. Acesta avea să devină ultima persoană care a ocupat postul de călău.
Cine a fost ultimul călău din Țările Române? Prima victimă a fost chiar partenerul său de fărădelegi
Călăii au făcut multă vreme parte din realitatea Țărilor Române. Ei aduceau la îndeplinire ondamnările la moarte dictate de autorități.
Era o meserie în sine, ca și în Occident, iar cei care o practicau erau temuți de oameni, fiind aleși, de regulă, din rândul celor mai dure personaje ale vremii.
Gavril Ciobanu, zis Buzatu, a fost ultimul călău din Iași, capitala Moldovei, dar și din Principate, în general, Țara Românească abandonând mai devreme execuțiile publice.
Citește și: Cum a abdicat Alexandru Ioan Cuza, de fapt? Soția și amanta l-au urmat în exil
Despre acest personaj scrie N.A. Bogdan, în lucrarea „Orașul Iași. Monografie istorică și socială, ilustrată”, Editura Tehnopress, 1997.
Acesta ar fi fost un „ţigan fugit de la robie, ce s-a apucat de hoţit şi de ucis la drumul mare, comiţând nenumărate jafuri şi crime, atât singur, cât şi în unire cu alţi semeni, mai ales împreună cu banda de hoţi a lui Ion Chetrariu”, se spune în lucrare, conform dincolodevarfcom.wordpress.com.
În libertate, Buzatu s-a apucat de tâlhărit şi ucis la drumul mare. La început prăda singur. Apoi s-a alăturat bandei lui Ion Chetrariu, un tâlhar celebru în epocă, despre care se spune că acumulase averi uriaşe.
Dar slăbiciunea lui Chetrariu era evlavia. Fire credincioasă, nu putea recurge la durităţi, motiv pentru care crudul Buzatu a fost primit în bandă tocmai pentru a se ocupa de „teburile murdare”, sângeroase Schingiuia şi ucidea fără regrete, iar scrierile vremii i-au pus în cârcă zeci, chiar sute de crime.
Banda lui Chetrariu a făcut ravagii în toată Moldova între 1830 şi 1838, până la venirea pe tronul regiunii a lui Mihail Sturza (1834-1849).
Atât de temut ajunsese Buzatu în epocă, încât Vodă Sturza a aruncat în urmărirea şi capturarea lui toate forţele agiei (n.r. - poliția acelor vremuri).
Buzatu și Chetrariu au fost prinşi în cele din urmă şi încarceraţi la Iaşi, „iar ca să nu mai scape, li se puseră la picioare lanţuri de cari erau legate greutăţi de câte 200 oca de fier. Trupurile le fuseseră de asemenea legate cu lanţuri, iar lanţurile prinse de groase cârlige vârâte solid în ziduri”, este descris evenimentul în revista „Ilustraţiunea Română”, numărul 9, din august 1929, potrivit romania-misterioasa.ro.
Conacul Moruzzi, din cartierul ieșean Manta Roșie, a fost supranumit și „Casa Călăului” pentru că aici ar fi locuit Buzatu - Foto: dincolodevarfcom.wordpress.com
Tribunalul „criminalicesc” i-a judecat în regim de urgenţă şi a decis spânzurarea lor. După proces, a apărut însă o mare problemă.
Nu avea cine să ducă la îndeplinire sentinţa, pentru că urbea nu mai avea niciun călău. i în ciuda apelului autorităților, nimeni nu s-a arăta dornic să ocupe morbidul post.
Citește și: Cine a fost domnitorul român care și-a făcut calul boier? Se plimba cu o trăsură trasă de cerbi
Așa se face că, în lipsă de opţiuni, Vodă Sturza s-a văzut nevoit să facă un compromis. A trimis un logofăt al Departamentului Dreptăţii în beciurile cu hoţi şi tâlhari, iar acesta a promis libertatea oricui s-ar oferi să ducă sentinţa la îndeplinire.
Singurul care a acceptat oferta a fost chiar Gavril Buzatu şi astfel s-a convertit în călău, ultimul atestat documentar în Moldova.
Ironia sorții face ca primul „client” al lui Buzau să fie chiar Ion Chetrariu, fostul său căpitan şi tovarăş de fărădelegi. Astfel,lLa 18 aprilie 1839, el l-a executat prin spânzurare pe acesta, conform sentinței în care fusese el însuși condamnat la moarte.
Ulterior, a continuat să lucreze în slujba statului. Execuțiile - inclusiv prin decapitare - aveau loc în zona Podului Roșu.
„Înainte de ea se puneau afișe pe stradă, că la data de..., la ora de..., vor fi executați cutare și cutare pentru pricinile cutare și cutare”, a povestit un locuitor al cartierului Manta Roșie, pentru dincolodevarfcom.wordpress.com.
Citește și: Cine a fost haiducul-martir Ion Florea? Modul spectaculos în care a evadat din temniță
Lui Buzatu i s-a croit o uniformă pe măsura staturii, Buzatu fiind un bărbat care avea aproape 2 metri înălțime.
„Un fel de tunică închisă la gât ca la oşteni, cu nasturi lucioşi de metal. O pereche de pantaloni de postav roşu. Pe cap îi vom pune o căciulă cu fundul roşu cu o tinichea pe care va sta scris „Călăul temniţei”.
Să nu uităm nici de un bici pe care-l va purta pe umeri, dar care-şi va face treaba des”, îl descrie istoricul Eugen Şendrea, conform ordinului dat atunci de autorităţi, mai precizeaza romania-misterioasa.ro.
Călăul se pare că purta și o manta roșie pentru a masca sângele executaților, iar de la ea vine și numele actualului cartier din Iași.
Multă vâlvă a făcut însă, opt ani mai târziu, în 1847, execuția prin spânzurare a fraților Cuciu, care alături de mama lor vitregă și-ar fi ucis tatăl.
După câteva zile, Buzatu a mers la Dorohoi, unde i-a făcut felul și mamei ucigașe. A fost și execuția sa ultimă, căci după un an sau doi a fost pensionat și “trimes să-și sfârșească restul zilelor sale la mânăstirea Secu, unde el se și călugări.”, mai scrie N.A. Bogdan, în lucrarea ciată.
Putem deduce, astfel, că ultima execuție din Moldova a avut loc în 1848 sau 1849.
De Buzatu se leagă și legenda conacului Moruzzi din cartierul ieșean Manta Roșie, care există și astăzi, cunoscut drept „Casa Călăului”, pentru că acesta a fost unul dinte locatarii săi.
Imobilul, care azi a ajuns în paragină, pare bântuit de victimele călăului. Martorii vorbesc despre fantome care bântuie printre ruine, de țipete groaznice care se aud în miez de noapte și de flăcări care se aprind singure în saloanele părăsite.
Atât de multe lucruri stranii s-au întâmplat aici încât conacul, monument istoric, n-a putut fi niciodată administrat. Mai mult, deși a fost scos la licitație de ani buni de Consiliul Județean Iași, nu și-a găsit nici până azi proprietar, mai scrie dincolodevarfcom.wordpress.com.
Citește și: Care au fost primii domnitori care au plătit tribut turcilor? Ce sumă trebuia să dea Ștefan cel Mare
În ceea ce privește Țara Românească, ultima execuție publică a avut loc aici la 26 august 1826, deci, cu peste două decenii mai devreme decât ultima execuție făcută de Buzatu, în Moldova.
La acea dată au fost spânzurați doi bărbați Ghiță Cuțui și Simion. Ei au fost executați într-un loc aflat la capătul Podului Târgului de Afară, actuala Calea Moșilor, conform adevarul.ro.
Acuzația a fost că, împreună cu alte persoane, ei s-au răzvrătit împotriva domnitorului Grigore IV Ghica. Cei doi au condus, de fapt, cea mai violentă revoltă din Oltenia, după mișcarea din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, Cuțui fiind chiar unul dintre căpitanii acestuia.
