Năframa Sfintei Veronica este considerată purtătoarea primei imagini reale a lui Iisus Hristos. La a 6-a oprire de pe Drumul Crucii, cel parcurs de Mântuitor spre locul răstignirii de pe Golgota, o femeie i-a șters fața îndurerată cu o pânză curată, înmuiată în apă.
Chipul lui Hristos s-a imprimat pe acel văl, intrând în legendă și istorie drept Mahrama sau Năframa Veronicăi.
Misterul năframei Sfintei Veronica, prima imagine a lui Hristos din istorie. De ce e controversată?
Sfânta Veronica este femeia pe care Mântuitorul Iisus Hristos a vindecat-o de o boală grea, după cum se arată în două dintre Evanghelii.
„Și iată o femeie cu scurgere de sânge de doisprezece ani, apropiindu-se de El pe la spate, s-a atins de poală hainei Lui.
Căci zicea în gândul ei: „Numai să mă ating de haina Lui și mă voi face sănătoasă”; iar Iisus, întorcându-Se și văzând-o, i-a zis: ΄ndrăznește, fiica, credință ta te-a mântuit”.
Și s-a tămăduit femeia din ceasul acela”, stă scris într-una dintre ele, Evanghelia după Matei (9, 20-22), potrivit crestinortodox.ro.
Mai târziu, tot Veronica va fi aceea care va întinde Mântuitorului o mahramă spre a-și șterge chipul îndurerat, în drumul Lui spre Golgota. Potrivit tradiției creștine, chipul Mântuitorului s-a întipărit pe mahramă sfintei.
Citește și: Minunea găsirii Sfintei Cruci, pe care Hristos a fost răstignit. Bucăți din ea, în România. Unde?
Când femeia a primit înapoi pânza, a constatat cu uimire că pe aceasta se întipăriseră trăsăturile auguste ale feţei lui Hristos.
Vălul ei imprimat este cunoscut, de obicei, sub numele de Mahrama Veronicăi, la catolici folosindu-se mai ales denumirea de Vălul/Voalul Veronicăi sau doar de Veronica, însemnând în traducere „icoană adevărată” (vera icon).
An de an, în a cincea duminică a Postului Paștelui, Vaticanul expune public Voalul Veronicăi în cadrul unei liturghii speciale - Foto: Profimedia Images
Numele folosit pentru mahramă a fost atribuit şi femeii legendare pe care, de fapt, o chema Berenike.
Ea se născuse în localitatea Banias (Paneas), cunoscută și sub denumirea de „Cezareea lui Filip”, undeva la poalele Muntelui Hermon, în partea nordică a Țării Sfinte, la aproximativ 200 km de Ierusalim.
Tradiţia ne spune că, mai târziu, Veronica a fost invitată la Roma chiar de către împăratul Tiberius, care, în chip miraculos, s-a vindecat de o boală grea, prin simpla privire a chipului lui Iisus imprimat pe pânza sfântă.
Năframa Sfintei Veronica, expusă de Vatican în Postul Paștelui
După întâlnirea cu Mântuitorul, tânăra fecioară a devenit o membră devotată a Bisericii creștine timpurii și va trăi în sfinţenie până la sfârşitul vieţii.
Citește și: Unde se află Lancea Destinului, cu care Longinus l-a străpuns pe Isus Hristos ? Menționată în Biblie
Deşi episodul miraculos al imprimării mahrmei cu chipul lui Hristos nu e relatat în Evanghelii, există multe alte relatări și povestiri despre acest episod, astfel că el este considerat real.
De altfel, imaginea de pe Voalul Veronicăi reprezintă prima icoană a Mântuitorului intrată în iconografia Bisericii, cea dintâi icoană nefăcută de mână omenească.
Se spune că pânza a fost venerată, în anul 707, în Bazilica „Sfântul Petru” din Roma, iar în 1207, Papa Inocențiu al III-lea a ridicat importanța Voalului Veronicăi, expunându-l public și compunând o rugăciune în onoarea sa, potrivit ewtnvatican.com.
Năframa sau Voalul Veronicăi aflat la Vatican ar fi fost regăsită în secolul al XVII-lea, după câteva veacuri - Foto: Profimedia Images
Acest eveniment a marcat începutul unei procesiuni anuale, atrăgând pelerini de pretutindeni.
Relicva l-a inspirat pe Papa Bonifaciu al VIII-lea să declare primul An Jubiliar, în 1300, în timpul căruia Vălul Veronicăi a fost prezentat în mod proeminent pelerinilor ca una dintre „minunile orașului Roma”.
Marele poet Dante s-a numărat printre pelerinii Jubileului din 1300, scriind despre văl în Cântul XXXI din „Paradisul”.
Citește și: Misterul Sf. Graal, cupa din care Hristos a băut la Cina cea de Taină. Unde se află prețiosul potir?
Soarta relicvei s-a confruntat cu incertitudini, fiind dată dispărută pentru câteva veacuri. Totuși, în secolul al XVII-lea, a fost descoperită ascunsă în interiorul noii Bazilici Sfântul Petru și de atunci este păstrată la Vatican și expusă public o dată pe an.
În Cetatea Vaticanului, în cea de-a cincea duminică din Postul Mare, are loc o liturghie extraordinară la Bazilica Sfântul Petru prilej cu care este expusă și relicva sfântă.
Creştini din lumea întreagă o cinstesc pe Sfânta Veronica sau cel puţin îşi amintesc de ea, la Popasul al şaselea dintre popasurile de meditaţie ale Drumului Crucii (Via Dolorosa) din Ierusalim.
În secolul al VI-lea, pe locul casei Sfintei Veronica s-a construit Mănăstirea „Sfinţii Cosma şi Damian”. la ora actuală. aici aflându-se o mică biserică în care se fac rugăciuni neîncetate.
