EXCLUSIV 1500 €/ lună, chiria plătită statului de Țiriac pe terenul unde a ridicat un aeroport

DE Stelian Negrea | Actualizat: 15.06.2022 - 18:45
1.500 €/lună chiria plătită de Țiriac statului pentru terenul pe care a ridicat un aeroport privat / Profimedia

Miliardarul Ion Țiriac plătește de peste două decenii o chirie modică unei companii de stat pentru terenul pe care și-a construit sediul luxosului său aeroport din Otopeni.

SHARE

La doi pași de înghesuiala și hărmălaia de pe aeroportul Henry Coandă se află cel mai mare și mai luxos aeroport privat din România. Este deținut de o companie a omului de afaceri Ion Țiriac, cunoscut și pentru perfomanțele sale ca tenismen.

Pe aici trec numai VIP-uri, care folosesc private jet-urile companiei lui Țiriac sau alte chartere de lux, și care nu au grija check in-ului, a statului la coadă la îmbarcare sau a bagajelor care sosesc cu întârziere.

Citește și: EXCLUSIV Recrutor pentru Legiunea Internațională: Vă încurajez să veniți și să luptați în Ucraina

Compania aeriană a lui Țiriac a intrat în afaceri cu Aeroportul Otopeni în urmă cu 23 de ani. Oficial, Ion Țiriac Air SRL este deținută acum de două companii, Bebington Investments Limited și Callum Investments Limited, ambele înregistrate în Cipru.

Toate afacerile sale din România sunt deținute de astfel de entități pentru optimizare fiscală, însă Țiriac nu a negat niciodată că acestea, inclusiv aeroportul privat ce-i poartă numele nu i-ar aparține.

“Ion Țiriac Air SRL a încheiat în 1999, la doi ani de la înființare, un contract de asociere în participațiune cu Aeroportul Henri-Coandă pentru o perioadă de 49 de ani în vederea construcției unui terminal de aviație generală pe un teren al aeroportului cu o suprafață de 12.500 mp, rezultând o investiție totală de aproximativ 15 milioane de dolari ”, se arată într-un răspuns pentru Newsweek al actualului director al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), George Dumitru Dorobanțu.

Conform contractului de asociere în participațiune, consultat de Newsweek România, compania statului a venit în asociere cu un teren de 12.500 metri pătrați chiar în incinta aeroportului, iar Ion Țiriac Air SRL cu o clădire evaluată de compania fostului tenismen la 15 milioane de dolari. Asocierea pentru desfășurarea de activități de aviație generală a fost încheiată pentru 49 de ani.

Citește și: Netflix recrutează participanți pentru un concurs cu premiul de 4.56 milioane de dolari

Astfel că, în anul 2048, va deveni proprietatea aeroportului Otopeni. Conform contractului, conducerea acestei asociații este asigurată de către o Adunare Generală, însă toată activitatea acesteia este gestionată de compania lui Țiriac. Aceasta se ocupă de tot - de la activitatea financiar-contabilă până la gestionarea operațiunilor de pe aeroportul privat.

Pierderi de sute de milioane de lei

Conform contractului de asociere, “părțile convin ca repartizarea profitului către asociați să se efectueze pe baza bilanțului anual, însă nu mai târziu de o lună de la aprobarea bilanțului în Adunarea Generală anuală”.

Numai că timp de 23 de ani această asociere nu a produs un leu profit, în ciuda faptului că e vorba de o activitate de servicii de transport privat de lux: ”Ținând cont de lipsa de profit a Asocierii, până în acest moment, CNAB (Compania Națională Aeroporturi București) a încasat valorile minime garantate prin contract în cuantum aproximativ de 400 mii USD pentru perioada de referință”, spune Dorobanțu.

Fără niciun leu profit din asociere, compania statului a încasat o chirie lunară de circa 1500 de dolari sau de 0,0120 dolari pe metru pătrat. Cam cât e chiria pentru un apartament de lux în centrul Bucureștiului.

Conform prețurilor actuale din piața imobiliară, un teren fără nimic construit se închiriază în zona aeroportului Henry Coandă cu 2 Euro/mp dacă nu are utilități și cu 10 Euro pe metru pătrat dacă are utilități trase.

La prețurile actuale, Țiriac ar fi trebuit să plătească 125.000 Euro lunar pentru terenul luat de la stat. În schimb, compania sa a plătit, în 23 de ani, pentru terenul luat de la stat, chiria pe cinci luni la prețurile actuale: de 167 de ori mai mică decât prețul real din piața imobiliară.

Sau altfel spus statul l-a subvenționat pe omul de afaceri cu 34,1 milioane de Euro dacă păstrăm chiar paritatea euro dolar.

Mai mult, din 2002 până în prezent, firma Ion Țiriac Air a avut profit mărunt de puțin peste 1 milion de lei în doar doi ani: 2005 și 2006. În rest, până în 2021, a avut pierderi de 324 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 900 milioane de lei.

Reprezentanții Ion Țiriac Air nu au dorit să răspundă întrebărilor Newsweek România legate de istoricul afacerii cu aeroportul Otopeni: ” La acest moment nu avem nici un fel de declarații de făcut pe marginea subiectelor transmise în e-mail-ul de mai jos”, ne-a răspuns Iuliana Neciu, Coordonator Sales&Marketing Țiriac Air.

Conform contractului semnat în urmă cu 23 de ani, participarea la profit ar fi trebuit să se facă astfel: ”(a) pe durata amortizării investiției (...) profitul realizat se va repoartiza în proporție de 70% pentru SC Ion Țiriac Air SA și de 30% Companiei Naționale Aeroportul Internațional București-Otopeni (actualul CNAB); (b)După amortizarea integrală a investiției, profitul realizat se va repartiza în proporție de 65% pentru Ion Țiriac Air SA și de 35% pentru CNAIBO SA (actualul CNAB)”.

Dacă asocierea nu realiza profit, părțile au prevăzut în contract obligația companiei lui Țiriac de a plăti o sumă modică către aeroport, aceasta reprezentând practic o chirie mascată pentru terenul din incinta aeroportului Otopeni pus la dispoziția companiei omului de afaceri:  ”Indiferent de rezultatele economico-financiare ale asociației consemnate în bilanțul anual sau în balanțele trimestriale, sumele convenite aeroportului deductibile conform articolului 12 (n.r. cel de mai sus) alin a și b nu se vor putea situa sub un plafon minim reprezentând contravaloarea în lei a sumei de .../lună adică ....calculat la cursul de schimb al BNR din ziua efectuării plății ”.

În actele publice, angajații lui Ion Țiriac au fost extrem de atenți și au șters pur și simplu cele două sume de mai sus. Pe lângă aeroportul privat, compania lui Țiriac operează și trei private jet-uri și un elicopter, valoarea acestora cumulată fiind de circa 70 de milioane de dolari.

Poza cu caseta. Cele patru aparate de zbor sunt un Global 5000, în valoare de 50 milioane de dolari, un Gulfstream G2000 de 5 milioane dolari și un Embraer 505 - Phenom 300, în valoare de 8 milioane dolari. Lor li se adaugă un elicopter Agusta Westland 139, de circa 7 milioane dolari.

Evoluția cifrei de afaceri a Țiriac Air SRL  

An nț                    Cifra de afaceri (lei)       Profit net          Pierdere      

2002                     129.211.356                        0                     11.055.069                         

2003                     142.789.001                        0                      24.666.594                         

2004                     167.126.785                        0                      29.977.904                        

2005                     24.441.685                        67.445                0                                 

2006                     30.095.668                        988.837               0                                

2007                     34.796.099                         0                        1.558.017                            

2008                     38.310.497                         0                         6.073.165                              

2009                     33.245.668                         0                        26.001.172                             

2010                     32.107.800                         0                        29.397.777                            

2011                     36.483.340                         0                         25.805.816                             

2012                     36.838.808                         0                         9.658.124                               

2013                     37.992.038                         0                        15.137.966                              

2014                    30.867.413                         0                        17.785.120                             

2015                     27.255.042                         0                        12.865.956                             

2016                      26.600.190                         0                       12.520.633                             

2017                     25.201.868                         0                       7.678.192                                

2018                     31.727.412                         0                       10.853.870                              

2019                     17.319.210                         0                      7.743.839                               

2020                     14.223.529                         0                      70.176.930                              

2021                     20.874.113                         0                       4.981.315                           

Total                     916.633.409              1.056.282                  323.937.456       

 

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și Ministerul Finanțelor Publice  

Compania a avut între 18 și 31 de angajați.

Pe propriul site de prezentare, compania lui Țiriac se laudă cu faptul că e singura companie privată din România care are propriul terminal: “Înființată în 1997, parte a Țiriac Holdings, compania a atins un înalt nivel de excelență, devenind cel mai prestigios operator charter de pe piața românească, specializat în servicii VIP și călătorii de afaceri. Țiriac Air este singura companie privată din România care deține un terminal privat, fiind un operator cu baza fixă. Flota proprie este compusă din trei aeronave și un elicopter. Compania rulează o bază de întreținere tehnică certificată Part145 cu hangar propriu”.  

 

Ce bani a făcut aeroportul din alte asocieri

Nu toate asocierile Companiei Naționale Aeroporturi Otopeni au fost păguboase.

Cele mai mari și mai importante au adus companiei statului român sute de milioane de lei. Prima a fost încheiată în 2010 cu DNATA, deținută de gigantul din Emiratele Arabe Unite, Emirate, pentru spațiile cu destinație Food&Beverage din aeroportul Otopeni.

Pînă în 2021 a produs o cifră de afaceri totală de 813 milioane de lei. Cei 2200 metri pătrați închiriați au adus, conform datelor CNAB, o marjă a profitului de 17%, de aproximativ 260 milioane lei.

Aproape 140 de milioane au fost repartizate CNAB și restul către DNATA. Cea de-a doua asociere a fost încheiată tot în 2010 cu compania românească Millenium Pro Design SRL, deținută de omul de afaceri Cătălin Lăscuț și care a adus o cifră de afaceri de 2,15 miliarde de lei în 11 ani.

Conform datelor puse la dispoziție de CNAB, profitul brut a fost de aproximativ 290 milioane lei, reprezentând o marjă a profitului de 13%. A fost împărțit în cote egale între cele două părți ale asocierii.

Ambele contracte de mai sus expiră în decembrie 2022. “Din punct de vedere al strategiei viitoare pentru ambele asocieri, ținând cont de termenul de expirare a contractelor va urma o procedură de atribuire transparentă pentru viitoarele contracte de concesiune a spațiilor, această atribuire fiind valabilă pentru ambele aeroporturi și urmează angajamentele asumate prin decizia Consiliului Concurenței din noiembrie 2021” , afirmă actualul director al CNAB.

Deja există intenții clare din partea multor investitori străini de a participa la cele două proceduri de mai sus, cea mai agresivă fiind compania franceză Lagardere, care a intrat într-o serie de asocieri cu companii chinezești de stat, și ai căror reprezentanți fac deja măsurători în aeroportul Otopeni. Newsweek România a scris despre agresivitatea companiei franceze și conexiunile acesteia cu companiile de stat chineze acuzate în Occident că fac jocurile guvernului autocrat al Chinei.

Și contractul cu Ion Țiriac Air este de anul trecut în renegociere. Sunt vizați termenii comerciali ai asocierii, iar  negocierile sunt în curs. Pe rolul instanțelor de judecată se află mai multe procese între CNAB și Ion Țiriac Air SRL demarate chiar în 2021, când cele două companii au pornit teoretic renegocierea acordului semnat în urmă cu 23 de ani.

Directorul CNAB nu a dorit să mai răspundă întrebărilor suplimentare trimise de Newsweek România legate de lipsa profitabilității pentru asocierea cu compania lui Ion Țiriac și cum decurge renegocierea dintre cele două părți demarată anul trecut despre care unele surse din industria de profil susțin că ar fi de fațadă. 

În mod paradoxal, Dorobanțu pare mai degrabă numulțumit de cele două contracte din interiorul aeroportului Henry Coandă, și nicidecum de cel cu fostul mare tenismen: "Modelul practicat pentru acest gen de concesionări/exploatări de spații (n.r. cele care expiră în în decembrie 2022) pe alte aeroporturi internaționale funcționează pe baza unui procent din veniturile încasate într-o marjă care poate varia de la 20-25% și poate ajunge la 30-35%. Luând în considerare un astfel de model, veniturile potențiale generate de cele două asocieri în perioada 2010-2021 (fără produse de tabac și derivate) ar fi putut genera venituri de minim 400 milioane de lei (calculul a fost estimat aplicând un procent minim de 20% asupra cifrei de afaceri generate de cele două asocieri, respectiv 2 miliarde de lei) față de veniturile actual încasate de CNAB de aproximativ 300 milioane de lei".

 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.