Newsweek România a analizat principalele programe de înzestrare ale Armatei României din ultimii 15 ani iar principala concluzie este că procedurile netransparente sunt preferate celor competitive.
Armata, la shopping: 15.000.000.000 € prin negociere directă, alte 6 miliarde prin licitații opace
Astfel, achiziții de circa 15 miliarde de Euro au fost făcute prin negociere directă. Adică numai cu companii selectate de MApn.
Citește și: Cum a ajuns România să aibă cea mai puternică armată dintre statele vecine? Ce arme luăm în 2024?
O procedură extrem de netransparentă. Care nu oferă un preț corect și care lasă cumpărătorul la mâna vânzătorului.
Alte achiziții de circa 6 miliarde Euro au fost făcute prin licitații. Nu toate au implicat competiție pentru că multe au fost licitații restrânse. Nu au lipsit controversele.
După izbucnirea războiului din Ucraina și după un rateu al unui program major de înzestrare, oficialii Armatei au înăsprit condițiile din contracte. Ceea ce a dus la o rarefiere a ofertanților.
Am cumpărat covârșitor de la producători americani deși există deja o inițiativă a UE care ne impune să cumpărăm de la producători europeni.
Acum se încearcă o serie de achiziții de la producători sud coreeni, turci și israelieni.
Industria autohtonă de armament este sărită, cu mici excepții, atât de la noi achiziții dar și la posibile înțelegeri de tip off-set prin care o parte din armamentul achiziționat să fie produs local.
România visează la noi achiziții de echipamente militare în valoare de miliarde de Euro. Inclusiv al celui mai performant avion de vânătoare din lume. F 35. Supus unor critici chiar în SUA.
Un trend periculos: licitații anulate înlocuite cu achiziții directe
Ascunsă la capătul unei străduțe împânzite de camerele de luat vederi ale Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA, serviciu secret), Direcția Generală de Armamente din Ministerul Apărării Naționale (Mapn) are pe mână toate achizițiile de tehnică militară ale României.
Șeful ei este, de patru ani, generalul-locotenent Teodor Incicaș, un fost subordonat al actualului șef al Senatului și fost militar de carieră, Nicolae Ciucă. Din vremea când acesta era ministru al apărării.
Analiza Newsweek România asupra celor mai importante achiziții, din ultimii ani, a scos la iveală mai multe concluzii îngrijorătoare.
Prima indică un trend periculos care arată că se preferă procedurile netransparente de achiziții. Iar când se optează pentru o licitație, șefii Armatei fac tot posibilul să trântească licitația și să se îndrepte tot către o negociere directă.
Acesta este trendul periculos al ultimilor 2-3 ani. Lansarea unor licitații unde pot participa mai mulți competitori și anularea lor după o perioadă de 1-2 ani.
După ce o serie de companii depuseseră oferte, consumaseră timp și resurse și se întrecuseră pentru a oferi un preț și condiții mai avantajoase decât competitorii lor.
După care procedura e reluată printr-o metodă total netransparentă, fiind preferate negocierile directe între guvernul României și cel al țării producătoare.
Procedură netransparentă cu preț impus și termene și condiții de livrare care nu mai sunt sub controlul celui care plătește.
Sunt numai puțin de 6 proceduri de achiziții lansate, în ultimii doi ani, de Mapn care sunt deja anulate sau pe cale să fie anulate.
Ba chiar în cadrul altor proceduri lansate în ultimii 2-3 ani nici nu s-a mai mimat competiția și s-a trecut direct la negocieri cu un singur ofertant.
Iar în cazul altor achiziții, au fost semnate contractele însă Guvernul României nu are nici un fel de control asupra condițiilor de livrare.
Vezi mai jos lista cu cele mai importante cumpărături făcute de Armată în ultimii 10 ani.
Licitații anulate pe bandă rulantă
Conform informațiilor de pe www.seap.ro, portalul pe care sunt publicate informații legate de modul cum guvernul cheltuie banii publici, MApn a anulat cel puțin 6 licitații majore de înzestrare lansate în urmă cu nici doi ani.
Astfel, desi a lansat-o în 2022, licitația de 677 milioane Euro pentru sisteme antiaeriene Manpad a fost deja anulată. La fel și cea de 937 milioane lei pentru achiziția unui sistem de război electronic în comunicații, precum și cea de 216,5 milioane lei pentru alt sistem de război electronic Scorpion și cea de 260 milioane lei pentru un radar mobil de dirijare în apropiere și aterizare.
Alte două licitații lansate în 2023 au fost deja anulate: 292,7 milioane lei pentru un sistem de evaluare a semnalelor radio și 232 milioane lei pentru o vedetă de intervenție a scafandrilor.
O altă procedură de 286,4 milioane lei lansată în 2023 pentru un al treilea sistem de război electronic contra UAS (dronelor mici care tot trec granița dinspre războiul din Ucraina) are șanse mari să fie, la rândul ei, anulată.
Războiul din Ucraina a dat peste cap piața
Tendința îngrijorătoare vine parțial din faptul că, după sincopele majore din mega contractul pentru achiziția blindatelor Piranha 3 și 5, MApn a înăsprit condițiile de participare la achizițiile de echipamente militare.
Semnarea în 2019 a megacontractului de 1,4 miliarde de dolari pentru achiziția a 447 de transportoare blindate Piranha 5 a fost însoțită de numeroase probleme evidențiate și de două rapoarte secrete al Curții de Conturi a României.
Între timp a izbucnit și războiul din Ucraina în 2022 iar producătorii de armament au fost asaltați de comenzi iar cerințele cumpărătorilor au început să fie considerate împovărătoare de către vânzători.
Astfel s-a ajuns în situația în care Apărarea a anulat o serie de licitații pentru achiziția de armament și se orientează către procedura ei favorită: negocierea directă dintr-o singură sursă.
Care, însă, în marea majoritate a cazurilor duce doar la semnarea contractelor și la termene și condiții de livrare impuse de vânzător.
Numai că și înainte de 2022, șefii Armatei aveau o înclinație bolnăvicioasă pentru achiziții directe.
MApn ne trimite la plimbare
Oficialii Ministerului Apărării Naționale (MApn) nu au dorit să răspundă întrebărilor Newsweek România legate de raportul dintre procedurile competitive și cele total netransparente utilizate în achiziția de echipamente militare și ne-a trimis să consultăm pagina www.seap.ro.
”Toate informațiile cu privire la procedurile de achiziție inițiate de Direcția generală pentru armamente (tipul acestora, valoarea cu care au fost atribuite, anularea și motivul anulării - unde este cazul, reluarea procedurilor anulate etc.) se regăsesc pe platforma SICAP la adresa www.e-licitatie.ro sau pe site-ul C.N. ROMTEHNICA S.A. la adresa www.romtehnica.com.ro/site/import.”, afirmă într-un răspuns pentru Newsweek România oficialii MApn.
Bateriile de coastă la preț dublu după anularea licitației
Unul dintre cele mai bune exemple în privința practicii păguboase a Apărării de a renunța la licitații în favoarea negocierii directe o reprezintă bateriile de rachete coastă instalate la malul Mării Negre pentru a ne apăra de agresiunea rusească.
Inițial fusese lansată în 2018 prin licitație restrânsă. Urmau să fie cumpărate două sisteme de baterii de coastă la un preț de 137 milioane Euro.
La licitație s-au prezentat mai mulți competitori însă, în mod inexplicabil, MApn a anulat achiziția pe care a relansat-o în 2020. De data aceasta o procedură de negociere directă cu Guvernul SUA. Prețul a sărit la 300 milioane de dolari.
Achizițiile de la americani doar prin negociere directă
Grosul comenzilor militare ale României din ultimii ani au fost făcute de la producători americani. Cu acceptul explicit și sub coordonarea guvernului SUA.
În total am cumpărat de circa 11 miliarde de dolari prin acorduri G2G adică guvern la guvern.
La care se adaugă un număr de șase avioane de transport C 136 Hercules. Care au fost donate de Guvernul SUA României și care au fost supuse ulterior unui proces de modernizare cu companii americane.
Valorile acestor modernizări nu au fost făcute publice de autoritățile române. Așa că nu le-am putut include în analiza noastră.
Nimic din ce s-a cumpărat de la americani nu s-a făcut prin licitație.
Ci printr-o Letter of Acceptance (Scrisoare de Acceptare) din partea Guvernului SUA venită în urma unei Letter of Request (Scrisoare de Cerere) din partea Guvernului României.
Noi le spunem americanilor ce dorim să cumpărăm de la ei iar ei ne spun la ce preț, în ce condiții, cine ni le va livra și când.
Astfel am cumpărat cele 7 sisteme Patriot, sistemele de rachete Himars, transportoare blindate Piranha 3 și 5, vehicule de asalt amfibii, tancuri Abrams, vehicule blindate JLTV, armamentul și modernizările pentru avioanele F16 cumpărate de la portughezi și de la norvegieni.
Există contracte semnate cu Guvernul SUA pentru care nu se știe când va începe livrarea și nici de unde vor fi luate echipamentele militare.
“Referitor la informațiile cu privire la acordurile G2G, exceptând pe cele cuprinse în documentele legislative care au stat la baza inițierii unor astfel de acorduri (HSAM, HIMARS, SIML, etc.), acestea nu sunt libere la publicare. Menționăm faptul că România are acorduri G2G cu SUA, Republica Portugheză, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Republica Coreea și Regatul Norvegiei.
Referitor la informațiile cu privire la acordurile G2G, exceptând pe cele cuprinse în documentele legislative care au stat la baza inițierii unor astfel de acorduri (HSAM, HIMARS, SIML, etc.), acestea nu sunt libere la publicare. Menționăm faptul că Romania are acorduri G2G cu SUA, Republica Portugheză, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Republica Coreea și Regatul Norvegiei”, precizează în același răspuns oficialii MApn.
Fără implicarea industriei autohtone de armament
“There are no known offset agreements proposed in connection with this potential sale”.
Adică: “Nu sunt cunoscute acorduri de compensare (n.r. de tip offset adică care să implice în vreun fel industria autohtonă a țării care face respectivă) propuse în legătură cu această potențială vânzare “.
Este fraza standard care însoțește toate dar absolut toate contractele încheiate de Guvernul României cu Guvernul SUA în privința tuturor achizițiilor militare majore făcute de România din SUA consemnate pe siteul www.dsca.mil al Defence and Security Cooperation Agency (Agenția de Cooperare în Apărare și Securitate din subordinea Ministerului Apărării din SUA).
Vezi mai jos print screen-uri de pe comunicatele de presă ale Agenției americane
Nici un cent din acești bani nu se reîntorc și în industria românească de apărare. Cu excepția unor sume modice de mentenanță.
Și nu pentru că americanii nu vor să implice industria autohtonă românească desi acordurile de tip offset aduc costuri suplimentare pentru cel care își vinde produsele ci pentru că românii pur și simplu nu depun eforturi pentru implicarea propriei industrii de armament.
Pe care o deplâng ca fiind muribundă de ani de zile.
Contracte de mentenanță modice
Americanii vor să lase impresia că implică într-un fel industria românească de profil chiar și la nivel simbolic.
Există contracte de mentenanță adică de întreținere pentru avioanele F16 la Aerostar Bacău și pentru sistemele de rachete Himars la Romaero Băneasa.
Vezi mai jos foto de la Aerostar Bacău cu reprezentanții ambasadei SUA
Dar sunt contracte de foarte mici dimensiuni, de ordinul zecilor de mii de dolari anual, valori care pălesc în fața contractelor de achiziție semnate de Armata română cu furnizori din SUA.
În plus, Mapn cheltuie miliarde de Euro din taxele românilor cu o implicare extrem de redusă a industriei autohtone de apărare.
Spre deosebire de polonezi.
Unde, în cazul a cel puțin două contracte, achiziția unor baterii Patriot și a 96 de elicoptere de atac Apache în valoare de 12 miliarde de dolari este implicată industria autohtonă de apărare.
Vezi mai jos comunicatul DSCA despre condiții de off-set pentru achizițiile militare ale polonezilor de la americani
Comunicat Presă DSCA Achizi... by Stelian Negrea
Renunțăm la corvete noi, modernizăm fregate vechi
Telenovela contractului de 1,2 miliarde Euro pentru achiziția celor 4 fregate noi pentru Forțele Navale Române s-a încheiat cu un eșec răsunător.
După patru ani de tergiversări de la data anunțării câștigătorului și până la cea a anulării efective a acestei proceduri anul trecut, Ministerul Apărării este pe cale să lanseze o procedură de 1 miliard de Euro pentru modernizarea celor două fregate din dotarea Marinei cumpărate la mâna a doua din Marea Britanie.
“Modernizarea fregatelor T22R a fost cuprinsă în procedura specifică aferentă Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”, aprobată prin H.G. 48/2018, ca parte a operațiunilor compensatorii, în conformitate cu prevederile OUG 189/2002. Ulterior anulării procedurii specifice, în anul 2023, H.G. 48/2018 a fost abrogată prin H.G. 220/2024.
Forțele Navale Române au inițiat un program de înzestrare pentru ,,Modernizarea fregatelor T22R” care, la momentul prezentei comunicări, se află în etapa de fundamentare. La finalul acestei etape, în funcție de rezultatele analizelor interne și estimarea privind costurile programului de înzestrare, va fi inițiată procedura de atribuire în conformitate cu prevederile OUG 114/2011, cu modificările și completările ulterioare”, susțin în același răspuns pentru Newsweek România oficialii MApn.
Armament doar din afara UE
UE a adoptat recent o Strategie Europeană a Industriei de Apărare care prevede printre altele ca, până în 2030, cel puțin jumătate din bugetul de apărare al statelor membre să fie alocat pentru achiziții din interiorul producătorilor din Uniune. Iar procentul să crească la 65% până în 2035.
Până acum, MApn a cumpărat aproape exclusiv armament din SUA, Coreea de Sud și Israel, țări nemembre UE.
Vezi mai jos print screen după European Defence Industrial Strategy
Licitație pe bune: achiziția camioanelor pentru Armată
Una dintre puținele achiziții ale Armatei care a fost făcută printr-o procedură transparentă și competitivă și care a implicat și industria autohtonă a avut o valoare uriașă de 800 milioane Euro și presupune livrarea a 2902 camioane militare și 362 de remorci.
A fost câștigată în 2019 de italienii de la Iveco și a dus la crearea unei linii de asamblare în comuna Petrești din județul Dâmbovița.
La această procedură italienii s-au bătut cu germanii de la MAN.
Contractul pentru achiziția camioanelor reprezintă circa 15% din totalul contractelor acordate de MApn prin proceduri catalogate drept licitații. În valoare totală de circa 5,7 miliarde Euro.
Acesta chiar a fost o licitație pe bune și nu o licitație restrânsă, procedura competitivă preferată a oficialilor Armatei. Cu o idee mai transparentă decât clasica negociere directă. De departe preferata generalilor din MApn.
Dronele turcești au venit. Întârzie cele israeliene?
Apărarea a cumpărat drone. De la turcii de la Bayraktar le-a luat prin negociere directă: 18 drone în valoare de 321 milioane dolari.
Zilele acestea turcii se lăudau public că au început să livreze primele bucăți.
Același lucru ar trebui să se întâmple cu cele 21 de drone în valoare de 410 milioane dolari luate prin licitație restrânsă de la israelienii de la Elbit.
Odată cu izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas în octombrie 2023 există șanse foarte mari ca livrarea acestora să fie amânată din motive de forță majoră: statul Israel nu va privi cu ochi buni vânzarea unor echipamente militare la extern când există un război la granițele sale.
Elicoptere navalizate la preț de avioane de vânătoare
Există și licitații unde prețul în loc să scadă a crescut și a tot crescut. Este cazul a două elicoptere Puma navalizate, achiziționate pentru a dota fregatele Marinei militare.
La finalul procedurii de achiziție, MApn a anunțat sec că a plătit pentru cele 2 elicoptere numai puțin de 165 de milioane de Euro.
Un preț colosal având în vedere caracteristicile celor două elicoptere luate de la francezii de la Airbus raportat la prețurile plătite de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru elicopterele americane Sikorsky (22 milioane Euro/bucată) sau chiar față de prețurile oferite de aceeași francezi pentru această licitație (23-27 milioane Euro/bucată).
Alte contracte mari derulate sub radar
O serie de alte contracte mari se află zilele acestea în diverse stadii de achiziție însă sub radarul opiniei publice.
Sunt contracte consistente pentru achiziția unui sistem Vshorad-Shorad de 2 miliarde de Euro, pentru achiziția a 1059 de autovehicule tactice blindate în valoare de 900 milioane de dolari unde compania turcească Otokar a fost singura care a depus o ofertă.
Recent, o delegație guvernamentală românească în frunte cu premierul Marcel Ciolacu s-a aflat într-o vizită de stat în Turcia.
De asemenea, un alt contract de 1,15 miliarde de dolari vizează achiziția de sisteme de obuziere iar singura companie care a depus o ofertă este Hanwa din Coreea de Sud unde o vizită recentă a fost făcută de o delegație condusă de Nicolae Ciucă, președinte al Senatului și fost ministru al apărării.
Toate cele trei contracte de mai sus au fost scoase la atribuire prin procedura licitației restrânse.
Alte licitații de mai mici dimensiuni sunt anunțate la final.
Triumfător, MApn a anunțat recent că a cumpărat pentru 96,5 milioane Euro 54 sisteme antiaeriene Manpad mode Chiron (Man Portable Air Defence System -Sistem portabil de apărare antiaeriană) pritr-un contract guvern la guvern cu Coreea de Sud.
Numai că modelul sud coreean Chiron este o copie după cel francez Mistral 1 iar Coreea de Sud cumpără sisteme franceze Mistral 3, mult mai avansate. Evident, că acest contract nu implică în nici un fel vreun off-set, adică nu implică în nici un fel industria de apărare românească.
Nimic de la industria autohtonă de armament
Toate dar absolut toate achizițiile făcute de Armată în ultimii 15-20 de ani au fost făcute doar de la producători străini.
Cu două excepții notabile – mentenanța, nici măcar o modernizare, de 415 milioane lei a tancurilor TR 85 și a unor transportatoare blindate de producție autohtonă făcute de statul român prin Romarm în 2010 nimic nu s-a mai cumpărat de la vreun producător autohton.
România dispune de o industrie autohtonă de apărare cu facilități de producție deținute de Romarm, o companie de stat, și de Ministerul Economiei și Comerțului.
Pagina de internet a Romarm, producătorul de stat, arată la fel de prăfuită ca industria pe care o reprezintă.
Vrabia, avioane usturător de scumpe visează
Lista de cumpărături a Armatei României pe următorii ani e plină de scenarii Sciene Fiction. Dintre care se remarcă de departe achiziții amețitoare de avioane F 35. Cel mai performant avion de vânătoare din lume care este supus în SUA unor critici severe.
Într-un raport al GAO (US Accountability Offce, un ONG care funcționează pe lângă Congresul SUA și care face rapoarte despre modul cum Guvernul SUA cheltuie banul public) programul de dezvoltare al F35 este criticat din cauza costurilor în creștere și a faptului că disponibilitatea de zbor a avionului se află într-un declin.
Vezi mai jos întregul raport al GAO
Pentru o Armată a României ai cărui soldați au în dotarea standard prăfuitul Kalașnikov sovietic. Ai cărui soldați au o raniță învechită și o cască de protecție care aduce cu cele folosite în al doilea război mondial.
România a anunțat că intenționează să achiziționeze 32 de avioane F 35 cu o valoare de circa 6,5-6,8 miliarde dolari.
Dar lista de achiziții e și mai pompoasă. 300 de tancuri K2 de circa 2 miliarde de Euro negociate deja dintr-o singură sursă: compania sud-coreeană Hyundai Rotem.
O delegație românească a fost deja în Coreea de Sud recent iar un ministru sud-coreean s-a aflat săptămânile trecute în România unde sud coreeni au făcut deja o demonstrație în poligon cu acest tanc.
Vezi AICI imagini video de la prezentarea din poligon a tancului sud-coreean.
Pe aceeași listă de intenție cu cumpărături scumpe se mai află două submarine Scorpene de 2 miliarde de Euro de la Naval Group, companie căreia România i-a refuzat contractul cu cele 4 corvete.
Deja toate cele trei achiziții majore de mai sus sunt anunțate că vor fi făcute prin negocieri directe. Fără nici un fel de competiție.
Citește și: România se pregăteşte să achiziţioneze un arsenal de peste un miliard de dolari din Coreea de Sud
O licitație este anunțată pentru o altă intenție de achiziție: 236 de mașini de luptă a infanteriei (MLI).
Sau pentru achiziția de pistol, armă și mitralieră pentru forțele armate. Însă deocamdată nu se știu care ar fi cantitățile și valorile.
În plus, la cum ne-au obișnuit reprezentanții MApn aceștia pot mima o procedură competitivă o perioadă de timp după care o pot anula peste noapte și să prefere o negociere rapidă cu un singur ofertant.
Pentru că, nu-i așa, avem războiul la ușă și timpul nu este de partea noastră.
