Noua ordine mondială a lui Trump zguduie Europa. Alianța, tot mai fragilă: „Să ne așteptăm la ce e mai rău”
Primul an al noului mandat al lui Donald Trump la Casa Albă a spulberat ultimele iluzii ale liderilor europeni privind posibilitatea de a-l tempera. Ostilitatea deschisă față de UE și apropierea față de Rusia a pus sub o presiune uriașă alianța istorică dintre SUA și Europa.
Relația dintre Statele Unite și Europa traversează una dintre cele mai tensionate perioade de după Al Doilea Război Mondial.
Retorica agresivă a lui Donald Trump față de Uniunea Europeană a adâncit diviziunile dintre liderii naționali și în interiorul blocului comunitar, slăbind capacitatea Europei de a răspunde unitar provocărilor venite de la Washington.
Noua ordine mondială a lui Trump zguduie Europa. Alianța, tot mai fragilă: „Să ne așteptăm la ce e mai rău”
Această fragilitate lasă în suspensie viitorul Ucrainei cel puțin până în 2026 și ridică întrebări existențiale legate de securitatea europeană, într-un context în care tot mai mulți oficiali se tem că ambițiile teritoriale ale președintelui rus Vladimir Putin ar putea depăși granițele Ucrainei.
Cu toate acestea, Europa a reușit, cel puțin temporar, să evite un colaps strategic, scrie Politico.eu.
„Europenii nu își pot permite să rupă legăturile și să depună actele de divorț, deoarece sunt încă prea dependenți, mai ales în ceea ce privește securitatea și angajamentul militar american de a apăra Europa”, a declarat Jana Puglierin, cercetătoare principală la Consiliul European pentru Relații Externe.
Ea avertizează însă că această dependență pe termen scurt maschează o ruptură profundă de interese.
„Trebuie să fim foarte lucizi. În trecut, exista o înțelegere clară a relației transatlantice consacrate de valorile, normele și principiile occidentale, ordinea internațională bazată pe reguli. Acum, cred că asistăm la apariția unui proiect concurent”, a spus Puglierin.
Citește și: Europa, la răscruce de drumuri. Democrație vs extremism. Cum riscă Trump să divizeze Uniunea Europeană
Ura lui Trump față de UE
Administrația Trump privește Europa ca pe un continent care își pierde identitatea și valorile, dominat de idealuri liberale considerate periculoase pentru securitatea proprie.
Casa Albă susține că presiunile exercitate asupra Europei creșterea cheltuielilor pentru apărare, restricționarea imigrației și accelerarea unui acord de pace în Ucraina reprezintă „gestul unui prieten”.
„Președintele Trump are relații excelente cu mulți lideri europeni, dar nu ezită niciodată să spună adevăruri dure”, a declarat Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
Imigrația rămâne unul dintre principalele puncte de tensiune. „Impactul devastator al migrației necontrolate și incapacitatea migranților de a se integra nu sunt doar o preocupare pentru președintele Trump, ci și pentru europeni”, a spus Kelly, avertizând asupra efectelor negative asupra securității și sustenabilității sistemelor sociale.
Un an de șocuri și compromisuri
După un început de an marcat de discursul vicepreședintelui JD Vance la Munchen și de întâlnirea tensionată dintre Trump și Volodimir Zelenski în Biroul Oval, europenii au început să se adapteze la viziunea pragmatică și economică a liderului american.
Uniunea Europeană a acceptat un tarif comercial de 15% pentru a limita pierderile economice, iar NATO a promis majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB în următorul deceniu. În plus, Trump a acceptat continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, cu condiția ca Europa să suporte costurile.
Cu toate acestea, relația rămâne fragilă. Trump i-a calificat pe liderii europeni drept „slabi” și a pus sub semnul întrebării statutul lor de aliați, afirmând că ar putea interveni în alegerile europene pentru a sprijini partidele de extremă dreapta.
Noua Strategie de Securitate Națională a SUA a accentuat ruptura, descriind Uniunea Europeană drept „defavorabilă” intereselor economice americane și acuzând centrismul european de „sinucidere civilizațională”.
Constanze Stelzenmüller, cercetător principal la Brookings Institution, consideră documentul un punct de cotitură. „Pentru 2026, trebuie să ne pregătim și să ne așteptăm la ce este mai rău în toate privințele. Avem vulnerabilități evidente, iar acestea vor fi exploatate”, a avertizat ea.
Groenlanda, simbolul noii realități
Finalul de an a adus un nou șoc: reafirmarea dorinței lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu aparținând Danemarcei, aliat NATO. Numirea guvernatorului Louisianei, Jeff Landry, ca trimis special pentru Groenlanda a fost percepută ca un gest provocator.
„Acest lucru este devastator pentru multe țări care credeau că nimic nu este mai sigur decât relația lor bilaterală cu Statele Unite”, a spus Stelzenmüller.
În paralel, administrația americană a sugerat că statele europene ar putea obține acorduri comerciale mai avantajoase dacă ar negocia individual cu Washingtonul, subminând unitatea blocului comunitar.
„Întrebarea fundamentală este dacă europenii consideră că victoriile tactice sunt suficiente pentru a câștiga războiul strategic: menținerea alianței transatlantice care durează de opt decenii”, a declarat Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO.
Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut recent că „Pax Americana” este practic moartă, sugerând că relațiile cu Trump ar putea continua mai degrabă bilateral decât prin intermediul Uniunii Europene.
